20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomiePachetul agresiv contra mobilităţii selective poate avea efect invers

Pachetul agresiv contra mobilităţii selective poate avea efect invers

Declaraţia a fost făcută de demnitar la finalul celei de-a doua zile a reuniunii Consiliului UE – ECOFIN. „Poate în timpul preşedinţiei române voi invita ţările care trimit lucrători în străinătate la o discuţie, să vedem ce e de făcut“, a spus Teodorovici.

„Ar trebui să ne gândim la un pachet agresiv care să aducă o soluţie, pentru că nu putem să ne atingem obiectivele în situaţia actuală. De aceea, discutăm despre scăderea competitivităţii, despre cheltuieli diferite, aspecte care sunt influenţate de această mobilitate intra-europeană. Deci trebuie să încurajăm această mobilitate, dar trebuie şi să ţinem cont de tipul de măsuri pe care trebuie să le aplicăm pentru a nu fi afectaţi noi toţi“, a afirmat ministrul Finanţelor.

Situaţia mobilităţii selective în UE a fost unul dintre subiectele principale discutate la reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe. „Libera circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili
contribuie la PIB ale ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi în cele mai multe cazuri au un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine“, spune Orlando Teodorovici.

 

Efecte negative

„Totuşi mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative“, a spus demnitarul, „de exemplu, când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen“.

Teodorovici a subliniat că din statele est-europene pleacă în vestul Europei nu doar cei înalt calificaţi, ci şi oamenii cu calificări medii sau scăzute. „În general, în UE, lucrătorii înalt calificaţi sunt foarte mobili, iar când nivelul de realizări educaţionale creşte, creşte şi inovarea. Mobilitatea Est-Vest este excepţională, dar nu întotdeauna doar lucrătorii de înaltă calificare emigrea-
ză. Există un procentaj de lucrători şi cu calificări scăzute şi medii, făcând acest fenomen să fie amplu“, a declarat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor s-a declarat nemulţumit de discuţiile din cadrul ECOFIN privind mobilitatea selectivă, atrăgând atenţia că, „dacă tendinţele din ultimii 10 ani vor continua, problema va deveni mai pregnantă pentru anumite state membre. De asemenea, mobilitatea duce şi la probleme fiscale“.

„Dacă folosesc limbajul european, voi spune că sunt mulţumit de discuţia de astăzi în domeniul mobilităţii forţei de muncă. Dar, fiind mai pragmatic, trebuie să spun că nu sunt mulţumit, pentru că tot timpul avem discuţii foarte interesante, dar, când ajungem la soluţii, nu avem abordarea adecvată.

Spun asta pentru că mobilitatea forţei de muncă în UE este poate una dintre temele cele mai importante de discutat, pentru a se identifica paşii de urmat pentru noi toţi.

36.000 de studenți români au plecat la studii, în străinătate, în anul 2017.

După cum vedeţi, pentru Uniunea Europeană rezultatele sunt bune în legătură cu mobilitatea forţei de muncă, dar dacă luăm problema şi o discutăm de la caz la caz, soluţiile sunt total diferite“, a afirmat ministrul Finanţelor.

 

Problema există

Constantin Rudniţchi, analist economic, constată că „mai ales ţările est-europene au o problemă cu plecarea forţei de muncă. România, Polonia la un moment dat, Cehia şi poate Bulgaria.

Nu văd rezolvată această problemă agresiv, pentru că, în principiu, în UE agresivitatea nu e cea mai bună soluţie. Cea mai mare problemă este că nu văd care sunt soluţiile, în afară de un simplu discurs“ (n.r.: al ministrului Finanţelor).

Potrivit unui raport al Națiunilor Unite, în anul 2017, 36.000 de studenți români au plecat la studii, în străinătate, iar 14.500 de elevi de liceu se gândeau să procedeze la fel. Cifrele cresc de la an la an și prea puțini dintre cei plecaţi decid să se reîntoarcă în țară.

„Dacă se încearcă găsirea unei soluţii, la prima vedere aceasta încalcă principiile fondatoare ale UE: libertatea de mişcare a capitalurilor, a forţei de muncă şi a persoanelor“, a spus RL Rudniţchi, adăugând: „Sincer, nu văd nici o soluţie viabilă şi, din acest punct de vedere, în afară de discursul domnului ministru, trebuie să vedem şi dacă există ceva concret“.

Are analistul soluţii concrete? „Am nişte idei care sunt tangenţiale cu soluţiile. Pachetul acesta Mobilitate, pentru transportatori, care e discutat de Uniunea Europeană, aduce într-o zonă de egalitate companiile, deci aceasta poate să facă parte din egalitatea de tratament“, a opinat expertul.

Astfel, „se ştie că şoferii din Est mergeau pe salarii mai mici, pe diurne mai mici, pe teritoriul altor state, în condiţiile din Est, adică dormeau
în cabine. Acest pachet vine şi egalizează condiţiile, cel puţin pe teritoriul Uniunii Europene“, susţine Constantin Rudniţchi.

 

Cazul alocaţiilor pentru copii din Austria

„Contrar tuturor părerilor“, susţine Constantin Rudniţchi, „eu, de exemplu, sunt de acord şi cu Austria, care spune că nu vrea să plătească alocaţii pentru copiii celor care lucrează în Austria, dar ai căror copii stau în ţară.

Noi plângem în România că pleacă părinţii şi-şi lasă copiii aici, pe mâinile mai ştiu eu cui, familie sau nu, dar, până la urmă, aceasta face parte dintr-un soi de pachet tangenţial cu ceea ce discutăm noi acum“.

Dacă statul român îţi oferă o bursă sau îţi plăteşte nişte studii într-o universitate din afară, de ce nu, te poate obliga să ai şi un contract prin care să lucrezi pentru România.“

Constantin Rudniţchi,
analist economic

Dar despre subiectul principal de discuţie? „Se discută timid în România, de ce nu, despre faptul că un absolvent al unei anumite instituţii ar putea să plătească, ca să nu rămână antreprenorii fără forţă de muncă, să lucreze în România. Am mai pus în discuţie această temă. E o opinie personală. E o soluţie destul de brutală, care nu spun că este populară, dar care merită discutată“, susţine Rudniţchi.

Are unde să lucreze acest absolvent, în prezent, în România? „Este adevărat, aici sunt probleme. În primul rând, probabil că ar trebui pusă condiţia, pentru anumite meserii, anumite profesii, de exemplu la medici. Dacă hotărâm că sunt anumite sectoare strategice şi în alte domenii, poate IT sau la constructori“, crede specialistul.

 

Cum absorbim forţa de muncă de vârf în ţară?

Totuşi, structura guvernamentală refuză absolvenţi prodigioşi care vor să se angajeze şi să îşi pună cunoaşterea în slujba ţării, înainte sau după ce pleacă inclusiv la studii în străinătate. „Şi aceasta este adevărat“, a spus RL Constantin Rudniţchi, „nu este o soluţie perfectă. Poate că nu este nici o soluţie. Se pot face nişte filtre. Dacă absolventul nu are ofertă în ţară, dacă nu are unde să lucreze, evident că nu are sens să se aplice această condiţie“.

S-ar putea totuşi să fie un bun început, prin faptul că instituţia guvernamentală dă un exemplu şi angajează de exemplu dintre cei care vor să plece la MIT (Massachusetts Institute of Technology). Ori, poate îi finanţează Guvernul să înveţe la MIT, apoi să se întoarcă, condiţionat prin contract, să lucreze în instituţia guvernamentală românească?

„Ideea e că, dacă se ştie de la început această chestiune“, afirmă Rudniţchi, „adică dacă statul român îţi oferă o bursă sau îţi plăteşte nişte studii într-o universitate din afară, de ce nu, te poate obliga să ai şi un contract prin care să lucrezi pentru România. Nu mi se pare nimic în neregulă în principiu.

Până la urmă, educaţia e un cost pentru societate. E doar o idee de discutat, care se aplică în anumite domenii. Cel mai notoriu este cel din domeniul militar“.

De exemplu, şeful Marelui Stat Major al Armatei Române, Nicolae Ciucă, este absolvent al Colegiului de război pentru trupe de uscat al Statelor Unite, master în Studii Strategice.

Cele mai citite

Un bărbat din Harghita a găsit un proiectil și două cartușe în curtea casei

Un bărbat dintr-un sat din Harghita a sunat miercuri seara la 112 și a anunțat că a găsit în curte în urma unor săpături,...

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă