Vizaţi sunt, printre alţii, parlamentarii, judecătorii şi procurorii, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, poliţiştii, funcţionarii publici cu statul special, funcţionariI publici parlamentari aflaţi în muncă.
Sorin Dinu, analist economic, susţine că pensiile speciale trebuie să dispară. Ele dispar ca denumire, dar cele ale acelor categorii de pensionari nu vor dispărea.
Pensiile celor ce primesc deja aceste pensii foarte mari, şi nu pe contributivitate, vor rămâne în vigoare până la dispariţia fizică a respectivilor pensionari.
De-abia în timp ele vor fi, treptat, înlocuite cu pensii pe contributivitate, şi ele mari, dar bazate pe salariile urmaţilor celor care azi vor continua să ia pensii speciale.
Analistul economic Sorin Dinu atrage atenţia că „economiile aşteptate din eliminarea acestor pensii speciale nu vor fi atât de mari”.
Expertul în management Valentin Ionescu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, a detaliat pe categorii costurile anuale cu pensiile speciale sau de serviciu: 4 miliarde de lei (Poliţia), 3,5 miliarde de lei (MApN), 4,9 miliarde lei (Justiţie), 0,663 miliarde de lei SRI, 1 miliard de lei SIE, 1,6 miliarde de lei STS, 14 milioane de lei Senat, 31 de milioane de lei Camera Deputaţilor, inclusiv pensiile de serviciu ale parlamentarilor, 802 milioane de lei CCR, 500 de milioane de lei (Ministerul Transporturilor). În total, este vorba despre 14 – 15 miliarde de lei pe an, adică în jur de 3,1 miliarde de euro.
Ordinul de mărime contează
Suma e importantă, dar chiar şi eliminarea abruptă, acum, a acestor pensii în plată nu ar rezolva, ca ordin de mărime, problema bugetară uriaşă generată de măririle ce urmează la punctul de pensie.
Cu majorarea de 40% a punctului de pensie, bugetul de pensii, pe tot anul, este de 70 de miliarde de lei, iar în anul 2023, conform calculelor lui Ionescu, va fi în jur de 35 de miliarde de euro.
Numai suma suplimentară la buget pe ultimele patru luni ale acestui an, pentru majorarea punctului de pensie cu 40%, este de circa 2,5 miliarde de lei, spune Sorin Dinu. Oricum, calculele sunt relative.
„Economiile aşteptate din eliminarea acestor pensii speciale nu vor fi atât de mari.” Sorin Dinu, analist economic
Să nu uităm că Emil Boc, în 2010, în cadrul programului de consolidare fiscală, cu Comisia Europeană şi instituţiile financiare (n.r.: FMI şi Banca Mondială), modificase Legea pensiilor şi adusese toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor şi poliţiştilor, pe contributivitate, aminteşte Dinu.
„Programul de consolidare fiscală a fost ulterior reversat, (n.r.: în urma atacului dat de Cabinetul Boc asupra privilegiilor clasei superpuse), prin programul ulterior, de după mai 2012, al coaliţiei USL şi Guvernului Ponta”, spune analistul.
Pe de altă parte, există o decizie a CCR, de prin anul 2010, care stabileşte că pensiile speciale nu pot fi anulate. Era vorba atunci despre magistraţi. Există un conflict de interese evident aici.
„Problema nu este de eliminare a acestor pensii, ci de a aduce aceste pensii astfel încât să poată să fie calculate pe baza unor contribuţii. Problema este că nişte domni au decis că nişte magistraţi de exemplu trebuie să aibă pensii foarte mari.
Eu, ca magistrat, oricum am un salariu foarte mare, la limita superioară. Voi avea pe contributivitate oricum o pensie corespunzătoare foarte mare”, explică Sorin Dinu.
Pilonul I: Schemă Ponzi de stat
Pe de altă parte, sistemele acestea de pensii de stat, de tip PAYGO (pay and go), create de Bismarck, au o problemă de vulnerabilitate: sunt scheme piramidale.
Depinde de ce pui în coş, de la cei în muncă, pentru a da la cei care sunt în pensie. Pensiile speciale au majorat ce trebuie pus în coş, pe Pilonul I. Ele au majorat ce primesc „specialii”, prin alocarea unor sume suplimentare de la buget.
Este constituţional? „Da, din punctul meu de vedere”, susţine Dinu, explicând: “CCR a dat o mulţime de decizii discutabile. Dreptul la pensie este un drept şi îl ai, dar Constituţia nu vorbeşte despre cât de mare trebuie să fie pensia.
Mai există şi teoria drepturilor odată câştigate (n.r.: care nu mai pot fi luate niciodată). E un pic dubioasă şi controversată. Un drept câştigat pe baza pierderii unor drepturi de către alţii nu este în regulă”.
„În acest sistem de pensii, vorbim, pe de o parte, despre o generozitate pe care o au politicienii”, afirmă expertul, arătând că, „pe de altă parte, vorbim despre cei care trebuie să producă aceşti bani, legat de competitivitate, ca să genereze sume suficiente şi să îndeplinească aceste criterii. Această presiune le afectează dreptul lor de a genera afaceri sau de a-şi încasa salarii”.
Întrebările continuă: S-a pus problema unui impozit progresiv ca să plătim pensiile. Este în regulă? E constituţional? Nu afectează cumva drepturile unor cetăţeni în favoarea celorlalţi?
Constituţionalitatea e o zonă cu un echilibru foarte fin, în care trebuie să ţinem cont, dacă vorbim despre pensiile de stat, atât de cei care produc banii, cât şi de cei care sunt beneficiarii acestora.
