Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

INS a confirmat avansul de 7% pentru 2017

INS a confirmat avansul de 7% pentru 2017

Peste 80% din creșterea economică, bazată pe consum

Institutul Național de Statistică a confirmat o creștere economică de 7% anul trecut, cea mai rapidă din Uniunea Europeană. Principalii factori care au stat la baza acestui rezultat au fost industria, comerţul şi agricultura. Analiștii nu privesc cu ochi buni acest avans.

Marilena Dan 0 comentarii

Analiștii economici au subliniat, în repetate rânduri, că avansul economic a fost realizat în urma creșterii consumului cu peste 7% (alimentat de majorarea salariilor cu 22%), precum și a scăderii investițiilor la numai 2%, anul trecut. Nu există, așadar, o bază sustenabilă.  

Bulversarea adusă, la începutul acestui an, de “revoluția fiscală”, urmată de creșterea tuturor prețurilor au pus frână optimismului în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor și, implicit, bunăstarea populației.

“În toată această nebunie cu Revoluţia fiscală, pe care nu a înţeles-o nimeni nici până astăzi, niciun membru al Guvernului nu a venit să spună cu subiect şi predicat: "Noi am făcut asta pentru că...". Suntem cu toţii bulversaţi de lucrul acesta, dar nimeni nu poate să explice de ce au făcut-o. Practic, toată această nebunie cu Revoluţia fiscală a deteriorat masiv sentimentul consumatorului, care îşi face griji de nivelul lui financiar. Alţi factori de îngrijorare au fost creşterea rapidă a inflaţiei şi creşterea ROBOR. Avem, în continuare, factori care stimulează consumul. Creşteri de salarii în sectorul public vor mai fi şi destul de mari în perioada următoare, ceea ce înseamnă că dinamica de consum va rămâne destul de alertă”, a declarat economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, citat de Agerpres. El a menţionat, totodată, că nivelul de creştere economică din România se află la nivelul de dinainte de criza economică, dar bazele nu sunt sustenabile. „Detaliile arată că avem o creştere economică bazată în cea mai mare parte pe consum. În trimestrul III al anului trecut am avut o creştere a consumului privat de circa 13% în termeni reali. Trebuie să fii în afara realităţii să nu îţi sune un clopoţel când ajungi la o asemenea cifră, să nu fii preocupat de sustenabilitatea creşterii economice. Peste 80% din creşterea economică a fost probabil generată de consum, în timp ce în 2016 toată creşterea economică a fost generată de consum”, a afirmat Dumitru. El a atras atenția că investiţiile au evoluat foarte slab în ultimii ani, chiar cu o scădere de circa 4% în 2016, pe o creştere economică foarte înaltă. “De ce creşte consumul şi de ce ne aşteptăm ca România să crească în continuare în cea mai mare parte bazată pe consum? Pentru că avem toate ingredientele necesare, adică avem salarii care cresc foarte repede. Sigur că asta îi preocupă pe oamenii de afaceri pentru că productivitatea nu ţine pasul cu creşterea salariilor“, a spus Ionuţ Dumitru, la întrunirea membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România).

 Bloomberg: Schimbările îndepărtează companiile

Și analiștii străini avertizează asupra efectelor modificărilor fiscale adoptate recent. “România dă prioritate unei controversate modificări a sistemului judiciar, chiar într-un moment în care creşterea economiei începe să nu mai aibă cel mai rapid ritm din UE. Propunerile afectează încrederea oamenilor de afaceri şi riscă să îndepărteze şi mai mult companiile, care deja sunt nemulţumite de revizuirea confuză a impozitării de anul trecut”, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg.”Reforma riscă să slăbească mediul de afaceri şi operaţional al ţării pe o perioadă îndelungată, afectează negativ încrederea investitorilor şi, mai extins, perspectivele economice ale României”, a declarat Tiziana Papa, analist la BMI Research, o divizie a Fitch Group. Pe de altă parte, Ciprian Dascălu, economist la ING Bank NV, consideră că ţinta oficială de creştere a PIB-ului de 5% pentru acest an este optimistă: „Este puţin probabil ca investiţiile publice să compenseze aşteptata încetinire a consumului. Invers este mai probabil“.

Pe de altă parte, agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings avertizează că „episoadele repetate de volatilitate politică au distras atenţia Guvernului de la reformele care ar fi putut majora potenţialul economiei de creştere pe termen lung“. 

Nu în ultimul rând, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a atras atenția că în timp ce deficitul bugetar se apropie de limita UE de 3% din PIB, România este printre cele mai vulnerabile ţări dacă apar probleme economice. 

Comentarii

loading...