Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În septembrie, în toată ţara, 42.522 de imobile au fost vândute, în scădere cu 26% faţă de perioada similară a anului trecut.

În septembrie, în toată ţara, 42.522 de imobile au fost vândute, în scădere cu 26% faţă de perioada similară a anului trecut.

Piaţa imobiliară se apropie de o serie de corecţii de preţ. Investitorii sunt prudenţi

În septembrie, în toată ţara, 42.522 de imobile au fost vândute, în scădere cu 26% faţă de perioada similară a anului trecut. Aşa arată datele de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Există riscul unei noi crize imobiliare. Cât de mare este acesta?

Florin Budescu 0 comentarii

La nivelul Capitalei, luând în calcul numai locuinţele individuale, numărul tranzacţiilor a scăzut luna trecută la 2.205 unităţi, cu aproape 50% mai puţin faţă de luna septembrie a anului 2017.

Este a doua lună consecutiv când vânzările de locuinţe scad considerabil. În august, scăderea putea fi pusă pe seama concediilor şi tichetelor de vacanţă acordate de guvern. Dar în septembrie dezvoltatorii se aşteptau la o reluare a vânzărilor. Piaţa a continuat să scadă puternic. Mai mult, o scădere puternică a avut loc şi în Cluj, de la aproape 1.300 de imobile anul trecut, în septembrie, la sub 600 anul acesta, observă ZF.

Care sunt cauzele? Ioan Bejan, consultant imobiliar, spune că „sunt mai mulţi factori. În primul rând, de mai multe luni se vorbeşte despre o înăsprire a condiţiilor de creditare şi o accesibilitate mai restrânsă la finanţare, care acum s-au şi concretizat. Probabil că aceste semnale au fost asimilate de piaţă şi lumea a devenit mai prudentă”.

100.000

de euro – apetitul investiţional tipic în zona Neamţ, cu precădere al românilor din diasporă.

Pe de altă parte, „inclusiv statisticile la nivel european au indicat un risc destul de ridicat de creştere a preţurilor pe piaţa din România. Ritmul de creştere a fost mai mare decât ar fi trebuit. Este o creştere nesustenabilă. Veniturile, în ultimii doi-trei ani, au crescut destul de mult, multă lume a avut venituri disponibile şi a încercat să-şi rezolve problemele locative. De câteva luni se manifestă o anumită prudenţă”, a explicat pentru „România liberă” Bejan.

 

Punct critic

Au fost semnale trase atât de BNR, cât şi de alţi specialişti că preţurile de pe piaţă ating un punct critic. „Dacă-mi amintesc, unul dintre primii care a făcut-o, acum vreo patru-cinci luni, a fost un viceguvernator BNR, Liviu Voinea (n.r. - fost ministru al Bugetului)”, detaliază specialistul.

Pe de altă parte, migraţia joacă rolul ei. „Lumea pleacă, eventual din ţară”, spune Ioan Bejan, „pentru că se relochează după locuri de muncă mai bine plătite şi mai sigure. Omul urmăreşte tot mai mult locul de muncă şi să aibă un trai mai bun. Ritmul de părăsire a ţării este mult mai mare decât intrările şi atunci nu există motivaţie să cumperi”.

Un al treilea factor îl reprezintă tinerii, „care amână decizia de a cumpăra o proprietate, chiar dacă părinţii insistă, pentru că doresc să-şi asigure un confort prin mobilitate”, atrage atenţia Bejan.

Acest trend se va accentua? „Cred că tendinţa va continua, poate chiar o uşoară scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară e oarecum previzibilă. Sunt destui experţi care trag semnale de alarmă în privinţa iminenţei apariţiei unei noi crize. Iar semnalele acestea se trag de ceva timp”, crede consultantul imobiliar.

 

Sentiment negativ

Toate aceste informaţii conduc la o anumită prudenţă, la un sentiment negativ al pieţei. A investi într-un imobil înseamnă a investi în viitor. Într-un viitor predictibil, mai ales. „Cum ceea ce domină în societatea românească este incertitudinea, în general, sentimentul de incertitudine se reflectă asupra comportamentului şi deciziilor pe care le iau oamenii”, explică Ioan Bejan.

„Cel puţin pentru o perioadă, tendinţa este de diminuare a tranzacţiilor şi, bineînţeles, scad şi preţurile. Oferta creşte pe piaţă. Ca să nu mai spun că din ce în ce mai mulţi români au investit, în ultima perioadă, în achiziţia unei locuinţe, nu pentru propria lor nevoie, ci în scop pur investiţional, pentru a le închiria, ca să-şi recupereze investiţia sau ca să aibă venit suplimentar din închiriere”, a spus pentru RL Bejan.

 

Diaspora îşi face case în România

Un expert cu mare experienţă în imobiliare, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, afirmă: „Cauza este scăderea puterii de cumpărare”.

„Tendinţa va continua, poate chiar o uşoară scădere a preţurilor pe piaţa imobiliară e oarecum previzibilă. Sunt destui experţi care trag semnale de alarmă în privinţa iminenţei apariţiei unei noi crize. Iar semnalele acestea se trag de ceva timp.“ - IOAN BEJAN, CONSULTANT IMOBILIAR

Mai este însă un aspect ce trebuie luat în seamă, a spus interlocutorul „României libere”: o bună parte dintre investitori erau cei plecaţi în străinătate. Veneau şi investeau. „În Moldova, acest fenomen a fost foarte prestant. Marea majoritate care s-a dus şi la blocuri noi, şi la terenuri este a celor ce muncesc în Spania şi Italia, Anglia sau Irlanda”, spune expertul.

„Anul acesta, din august încoace, apetitul pentru achiziţii sau investiţii a scăzut. Erau mulţi care cumpărau pe credit imobiliar şi aici s-au împuţinat clienţii”, arată specialistul.

În prezent, se poate vorbi despre un balon imobiliar? „Nu s–a umflat foarte tare piaţa. Creşterea a fost undeva pe la 3%-5% pe an, dar va fi o bulă. În acest moment, preţurile vor stagna, pentru că a scăzut foarte mult cererea. De exemplu, apetitul pentru proprietăţi de lux aproape că nu mai există. În general, cei care investesc au o disponibilitate undeva în jur de 100.000 de euro în zona Neamţ”, a spus pentru RL interlocutorul.

El a detaliat, explicând că în Moldova centrală de vest, şi nu numai, în general lucrurile stau cam în acest fel. „Mai bine în Vrancea, pentru că Focşaniul are o zonă de apetit investiţional superior, datorită faptului că aceia ce lucrează în domeniul viticol au resurse mai mari decât în Neamţ. În Bacău, iarăşi, mai există ceva industrie”, a explicat specialistul.

Pe de altă parte însă, Iaşiul are un apetit mult mai mare faţă de toate celelalte oraşe din Moldova, pentru că în ultima perioadă s-au dezvoltat foarte multe sucursale ale unor firme de soft din Cluj.

„IT&C-ul s-a dezvoltat foarte mult aici. Ştiu nişte firme care au venit din Cluj, şi-au deschis puncte de lucru în Iaşi şi au angajat sute de tineri”, spune expertul în imobiliare.

Imobiliarele se vor dezumfla în doi ani pentru că vine criza? Va fi atunci momentul să se iasă la cumpărături de imobile şi locuinţe ieftine? „Din câte ştiu eu, pe culoare de profesionişti, va veni o mică bulă şi în zona de imobiliare, legată şi de cerere, dar nu cum a fost cealaltă (n.r. - din 2009)”, a spus RL specialistul.

Adică nu va fi hard landing, ci soft landing sau corecţie? „O corecţie”, a explicat expertul, adăugând: „Noi aşa vorbim. Cei cu care interacţionez eu la tot felul de întâlniri ale noastre vorbesc despre o corecţie. Şi creşterea a fost mult mai lentă, un 3-5%, faţă de ce s-a întâmplat în anii 2005-2008, când creşterile o luaseră razna”.

Citește totul despre:

#tranzacții #criza imobiliare

Comentarii

loading...