Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Preţul aurului a crescut luni cu aproape 1%, până la cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni.

Preţul aurului a crescut luni cu aproape 1%, până la cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni.

Pieţele au intrat în corecţii pentru a preveni o aterizare forţată viitoare. România asistă

Preţul aurului a crescut luni cu aproape 1%, până la cel mai ridicat nivel din ultimele 12 săptămâni. Contextul: pieţele bursiere din Asia au scăzut. Investitorii se confruntă cu impactul tensiunilor comerciale dintre SUA şi China, precum şi cu majorarea dobânzilor în SUA.

Florin Budescu 0 comentarii

Ce înseamnă aceasta pentru România? „Am avut corecţii, dar nu de amploarea celor din SUA şi nici pe sume foarte mari. Instituţionalii, adică fondurile de investiţii şi băncile, nu au apăsat pe butonul de alarmă“, spune Liviu Moldovan, analist de pieţe internaţionale.

„Principala problemă a pieţei din România este lichiditatea. Pentru clienţii de retail, acţiunile vor purta în continuare nişte randamente fantastice. Unda de şoc din SUA nu se simte mai rău decât dincolo, când se produce ceva“, a explicat Moldovan pentru „România liberă“.

De ce ne interesează totuşi subiectul acesta? Criza din 2009-2010 (cum i se spune în România) a început în realitate pe 31 august 2007, când American Home Mortgage, mare companie de ipoteci, şi-a anunţat intrarea în incapacitate de plăţi. Aceasta a dus la declanşarea crizei subprimelor.

Cu forţa lor financiară imensă, Statele Unite exportă aceste crize, pentru a diminua impactul intern. Criza subprimelor s-a amplificat, apoi a migrat pe datoriile suverane ale unor state şi pe pieţele bancare, afectând în mod special băncile de investiţii şi retail.

Când a ajuns în România, deja masa monetară era contractată şi a început criza bugetară la noi. Suntem astăzi înaintea unui astfel de moment de criză externă ale cărei reverberaţii ne pot afecta? Experţii chestionaţi de „România liberă“ spun că încă nu.

Turbulenţe. Creşte aversiunea investitorilor faţă de risc

„România liberă“ a explicat anterior de ce, ca stat, nu e bine să jonglăm cu deficite mari. Ele vor trebui alimentate, iar finanţările externe vor deveni mai scumpe, tot mai scumpe. Dacă România va avea datorii la plată în câţiva ani – şi va avea –, banii pe care îi va împrumuta de pe pieţele internaţionale vor fi mult mai scumpi decât până acum. De ce – în continuare.

Ion Radu Zilişteanu, profesor de finanţe-bănci, arată că, pe pieţele de capital, câştigurile „au două surse: evoluţia preţului acţiunilor şi dividendele. În momentul în care una dintre aceste componente ori ambele scad, câştigurile preconizate pe piaţa respectivă sunt mai mici. Investitorii se orientează spre active mai sigure“. Acestea sunt titlurile de stat din ţări importante, precum SUA, aurul şi monedele de refugiu – cum este, de exemplu, francul elveţian.

„Aceste active sunt mult mai stabile în perioadele de turbulenţă, chiar dacă nu este criză. În situaţii de turbulenţă, în comportamentul investitorilor creşte aversiunea faţă de risc. Aceste active sunt mai puţin profitabile, dar sunt sigure“, a spus Zilişteanu pentru „România liberă“.

Deci cât mai durează aceste corecţii? Este posibil să se ajungă din nou la o aterizare forţată sau nu? „În ultimii ani – spune specialistul – au fost atinse noi maxime istorice pe pieţele americane. Unul dintre motivele fundamentale ale acestei situaţii este că, în urma bailout-ului care a avut loc după criza din 2008, s-a făcut o relaxare cantitativă, tipărindu-se bani şi aruncându-se în pieţe, atât de către Fed, cât şi de către BCE (n.n.: Banca Centrală Europeană)“. Dar din motive diferite.

Care sunt acestea? La americani – explică Ion Radu Zilişteanu – a trebuit efectiv să fie ajutate mari bănci şi companii de asigurări, cum este AIG. În Europa, din cauza crizei, am ajuns în deflaţie. BCE a aruncat bani în pieţe ca să stimuleze inflaţia şi, implicit, economia. Datoriile externe ale statelor au ajuns cam de trei ori mai mari decât PIB-ul mondial.

Fed îşi recuperează banii aruncaţi pe pieţe. Dobânzile vor creşte

Înseamnă că, la următoarea criză, una dintre principalele probleme va fi cu datoriile suverane? „A fost şi o componentă a crizei trecute. Bursele americane au tot crescut, a apărut un sentiment de încredere. Practic, acum Fed a început să mărească dobânzile, ca să-şi recupereze banii. Din acest motiv, investiţiile de toate felurile nu vor mai fi la fel de profitabile“, prevesteşte Zilişteanu.

Aşa că investitorii de pe Bursă au simţit aceste lucruri şi s-au reorientat. Una peste alta, acum pieţele ar încerca poate să-şi potolească puţin creşterile pentru a nu se ajunge la un hard landing, adică la o aterizare forţată, ci la un soft landing sau cât mai aproape.

„E o ajustare a cotaţiilor bursiere la realităţi, care nu sunt îmbucurătoare. S-au acumulat probleme economice enorme de la fosta criză. Greu de spus dacă va urma o perioadă cu posibile corecţii succesive şi turbulenţe. A prevedea o criză e foarte greu“, a spus expertul.

Dar ce se poate spune despre ce va urma? „Există efectul bătăii de aripă a fluturelui. Formal, ceea ce va duce la următoarea criză va fi un fenomen punctual, local. Se tot acumulează tensiuni şi haina se poate rupe din multe locuri. Poate de unde nici nu te aştepţi“, crede Ion Radu Zilişteanu.

Într-adevăr, şi criza subprimelor a fost ceva punctual. Revenind, irigarea făcută de BCE a dus inclusiv la irigarea unor cangrene, precum portofoliile de credite neperformante de la unele bănci, care acum s-au făcut mai mari?

Absolut, spune Zilişteanu, detaliind: „Din cele două pârghii fundamentale în reglarea unei economii – cea fiscal-bugetară (în sarcina Guvernului) şi cea monetară (care e atribuţia băncii centrale) – s-a constatat că a doua poate ţine lucrurile relativ bine pentru o perioadă limitată de timp. S-a văzut şi în România după criza din 2008. Banca centrală poate suplini prin pârghii monetare măsurile guvernamentale proaste, dar nu la infinit“.

Deocamdată a fost o simplă corecţie şi atât

Liviu Moldovan, analist de pieţe internaţionale, afirmă: „În primul rând, discutăm despre nişte corecţii. Concomitent, a crescut şi cotaţia aurului cu vreo 30 de dolari, adică doar 2,5%. Nu înseamnă foarte mult. A avut loc exact pe fondul scăderii burselor“.

Asemenea situaţii, de creştere a cotaţiei aurului, apar fie când se depreciază mult dolarul, fie când sunt temeri în piaţă că va urma un puseu inflaţionist, a explicat Moldovan.

Ce urmează? Mesajele Fed din ultima perioadă au fost că în decembrie vor ridica dobânda în continuare, spune expertul. „Probabil vor urma două ridicări suplimentare ale dobânzii în anul 2019. Se păstrează acelaşi trend de normalizare a politicii monetare. Nu avem de ce să ne temem de inflaţie, nu sunt semne că ar creşte“, a declarat Liviu Moldovan pentru „România liberă“.

Citește totul despre:

#piete #aur #burse

Comentarii

loading...