Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Plata TVA defalcată costă mai mult decât aduce la buget

Plata TVA defalcată costă mai mult decât aduce la buget

Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană (UE) ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, în condiţiile în care costurile ar depăşi beneficiile colectării mai bune a TVA, potrivit unui studiu Deloitte.

Iulian Budușan 0 comentarii

Mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă şi, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură ţintită cu scop limitat, potrivit studiului. În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăşi beneficiile colectării mai bune a TVA, consideră Deloitte.

“Concluziile studiului Deloitte arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori şi mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părţi. Ar fi de aşteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor şi instabilitate fiscală”, a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Astfel, în cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat în regimul actual de TVA, pentru plăţile electronice între persoane impozabile, ar atrage modificări fluxului de numerar atât pentru afaceri, cât şi pentru autorităţile publice, potrivit lui Boeriu, iar afacerile din UE ar resimţi un impact negativ agregat de 16,9 miliarde euro, iar pentru cele din România de 0,7 miliarde euro.

”Pentru o afacere medie din România impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere în cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea în UE, după Malta, şi ar fi triplu faţă de media UE. În acest context, afacerile din România ar avea costuri de finanţare mai ridicate în principal din cauza a doi factori: durata rambursărilor de TVA şi nivelul ridicat al dobânzilor”, a explicat Vlad Boeriu.

Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei şi a evaziunii la TVA, iar analiza cost-beneficiu arată că este de aşteptat ca diferenţa dintre TVA colectată şi cea potenţial a fi colectată (gap) să scadă agregat la nivelul UE între 27% şi 56%, în funcţie de opţiunea aleasă. Cele mai mari reduceri ar avea loc în cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsă în tranzacţiile intracomunitare).

”Principalul dezavantaj ar fi că aplicarea la scară largă a mecanismului este însoţită de costuri ridicate pentru afaceri şi instituţiile publice întrucât ar conduce la modificări semnificative ale fluxului de numerar. Astfel, autorităţile ar resimţi un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, între 10,8 miliarde euro şi 25,2 miliarde euro la nivel agregat în UE, dacă mecanismul ar fi aplicat în timp real pe tranzacţii, şi nu ulterior, la o anumită perioadă (lunar, trimestrial, aşa cum este în România, de exemplu)”, se arată în comunicat.

În schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ, între 16,9 miliarde euro şi 39 miliarde euro la nivel agregat în UE, într-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru. Un impact important este majorarea cu cel puţin 70% a costurilor administrative atât pentru afaceri, cât şi instituţii publice din cauza cerinţelor crescute de raportare.

Comentarii

loading...