Romgaz nu mai este cea mai profitabilă companie deținută de statul român. I-a luat locul Hidroelectrica, cu un profit net de 970 milioane de lei la semestru, față de doar 800 milioane de lei Romgaz. Producătorul de gaze controlat de statul român a înregistrat un beneficiu net mai mic cu 10% față de 2017, în schimb, la Hidroelectrica, rezultatul net din acest an a urcat cu o treime față de anul trecut.
Motivul pentru care Hidroelectrica a realizat acest profit este contextul de piață, derivat din condițiile meteo. Pur și simplu, a plouat foarte mult în acest an, în așa fel încât debitele râurilor interioare și ale Dunării au fost mari.
Cu debite mari, Hidroelectrica a produs mult. Cantitatea de energie livrată de societate în Sistemul Energetic Național a fost de aproximativ 9 TWh, printre cele mai mari din istorie. Cifra de afaceri a urcat și ea, până la două miliarde de lei, ceea ce îi asigură producătorului o marjă de invidiat de 50%.
Pentru că energia ei este cea mai ieftină dintre cele produse din surse convenționale, compania a reușit să câștige, constant în acest an, o cotă de piață de 40%, potrivit datelor publicate zilnic de Transelectrica. Acest fapt, coroborat cu o cerere de energie în creștere cu 4%, a făcut ca Hidroelectrica să aibă rezultate istorice.
Bani mai mulți pentru redevențe
În cazul Romgaz, diminuarea profitului s-a făcut în ciuda creșterii cifrei de afaceri cu 3,4%. Capitolul cheltuieli a urcat cu 18%. Această creștere este atribuibilă cheltuielilor suplimentare cu plata redevenței pe gazele extrase și banii în plus achitați statului pentru că producătorul este beneficiar al liberalizării pieței.
De la 1 aprilie, este în vigoare ordinul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale care calculează redevența la prețul gazului de la bursa din Baumgarten, Viena, nu la cea locală. Diferența de preț este de circa 20%, în favoarea Vienei, de unde și cheltuielile mai mari cu taxele ale Romgaz – 57 milioane de lei. O altă cheltuială în creștere este cea legată de plata unei taxe pe veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze.
Per total, influența majorării fiscalității din domeniu (introducerea prețului de referință de la bursa de la Viena în formula de calcul a redevenței și impactul indirect al acesteia în impozitul asupra veniturilor suplimentare) a fost de 117 milioane de lei (57 milioane suplimentare din redevență și 60 de milioane din impozitul pe veniturile suplimentare).
Consumul de gaze naturale la nivel național a înregistrat în primele șase luni ale anului în curs o scădere de 3,5% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce livrările Romgaz s-au diminuat doar cu 2,96%, de la 32,06 TWh la 31,11 TWh. Ca urmare, cota de piață a Romgaz pe piața livrărilor de gaze din România a ajuns la 45,26%, fiind cu 0,27% mai mare decât cota deținută în perioada anterioară (44,98%). În prima jumătate a anului 2018 Romgaz a produs un volum de 2.640 milioane mc gaze naturale, cu 81 mil. mc (3,2%) mai mult decât în aceeași perioadă din anul trecut. Scăderea profitului Romgaz a mai fost influențată și de diminuarea cu 26% a tarifelor de înmagazinare aprobate de ANRE, aplicate începând cu data de 1 aprilie 2018, și de scăderea producției de energie electrică, ca urmare a condițiilor nefavorabile din piață, ceea ce a dus la diminuarea cu 49% a cifrei de afaceri și cu 99% a rezultatului înregistrat pe acest segment.
„Vaci de muls“ pentru stat
Romgaz și Hidroelectrica sunt cele mai mari companii ale statului român și cele mai profitabile. Ele sunt veritabile „vaci de muls” pentru buget, întrucât dau dividende 90% din profit.
Nu din proprie inițiativă, ci silite de către Guvern, prin Ministerul Energiei, în coordonarea căruia sunt. În ultimii doi ani, peste trei miliarde de lei au ajuns la buget în acest fel. Li s-au adăugat alte 500 de milioane din dividende suplimentare acordate din rezerve, companiile fiind astfel aproape secătuite.
Directorii lor au apreciat, în mai multe rânduri, că au mare nevoie de bani, pentru că au investiții de realizat, spunând totuși, în același timp, că este decizia acționarului ce face cu profitul. De precizat că, la începutul acestui an, ministrul Energiei, Anton Anton, a spus că aceste firme trec pe o politică de investiții. ”Toate priorităţile mele sunt legate de investiţii. Toţi bănuţii se duc în investiţii. Noi suntem datori cu o strategie energetică a României. Hai să ne apucăm de treabă”, spune Anton.
Cu toate acestea, HG care prevede atribuirea de cel puțin 90% din profit ca dividende rămâne în vigoare, deci și 2018 ar putea să arate ca 2017 și 2016 în ceea ce privește politica de drenare de resurse de la Romgaz și Hidroelectrica. Totuși, secretarul de stat din Energie Doru Vișan (care se ocupă de Romgaz și de programul de iarnă) spune că investițiile companiei nu sunt în pericol, adică construcția de grupuri noi la termocentrala Iernut, în lucru, și grupuri noi, pe gaz, la Mintia, centrala pe huilă, care acum ține de Complexul Energetic Hunedoara în proiect.
Oficial, investițiile sunt în grafic
La rândul său, Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica, vorbește de investiții și precizează că sunt în grafic.
În primele şase luni din acest an, acestea au depăşit 85 milioane de lei, echivalentul a 61,82% din totalul alocat pentru anul în curs. Pentru întregul 2018, sunt alocate 160 milioane de lei. Așadar, Hidroelectrica mai și investește. Totuși, până acum doi ani, investițiile companiei se cifrau la 3-400 milioane de lei anual, deci acum sunt diminuate la mai puțin de jumătate.
Romgaz asigură jumătate din producția de gaz a României, cealaltă jumătate fiind a Petrom, iar Hidroelectrica concentrează circa 30% din capacitățile de generare de energie electrică funcționale din România. Romgaz este cotată pe bursă, Hidroelectrica ar urma să fie listată la anul.
