19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieCe suprafeţe de păduri avem? Cât se fură? Nu ştim exact

Ce suprafeţe de păduri avem? Cât se fură? Nu ştim exact

ONG-urile de mediu, ce reprezintă societatea civilă, susţin că pădurile României, printre ultimele virgine din Europa, sunt devalizate sistematic. Căutarea „jaful padurilor” dă pe motorul de căutare Google 103.000 rezultate.

Pe de altă parte, reprezentanţii actorilor economici spun cu totul altceva: ritmul tăierilor este mult mai mic decât cel al creşterii pădurilor. Prin urmare, ţara are masă lemnoasă excedentară care nu este exploatată industrial din cauza propagandei celeilalte părţi, ce încetineşte lucrurile.

Cele două realităţi paralele sunt ireconciliabile, aşa cum vom vedea în continuare. Actorii economici afirmă că activiştii de mediu nici măcar nu se pricep în realitate şi ar mai trebui să înveţe meserie. Cifrele furnizate de cele două părţi sunt diferite şi punctele de întâlnire dintre ele sunt un eveniment în sine. Există şi câteva puncte asupra cărora părţile sunt de acord.

 

Lucrurile au luat-o razna de tot

„Nu ştim ce se întâmplă cu adevărat”, spune Valentin Sălăgeanu de la Grenpeace România. „Avem un inventar forestier la nivel naţional, care dă nişte date parţiale. Primele date complete le vom primi abia anul viitor, cel mai devreme. Ştim că undeva la 8,8 milioane mc de lemn. Majoritatea, exploataţi ilegal. Rapoartele fiecărui organism de control forestier – Romsilva, Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie – identifică anual undeva la 500.000 mc, poate chiar mai puţin, ca fiind tăiaţi ilegal”, a spus Sălăgeanu României libere.

„ONG-iştii de mediu vorbesc numai prostii”, susţine Cătălin Tobescu, reprezentantul pentru România al portalului Fordaq, cel mai mare din lume din industria lemnului. Despre inventarul forestier vobeşte şi Tobescu.

„În România, a început în 2013 şi e finanţat de la buget. După metodologia internaţională, România nu are 6,5 milioane de hectare de pădure, ci 7 milioane. În afară de amenajamente în fond forestier, avem o mulţime de păşuni împădurite”, spune expertul.

„Suprafaţa pădurilor nu s-a redus în România. Şi acolo unde s-a tăiat „ras” vreodată, nu s-a schimbat categoria de folosinţă. Pădurile s-au regenerat. Golurile neregenerate din păduri sunt 86.076 ha. Vorbim despre 1% din suprafaţa pădurilor”, susţine Tobescu.

Golurile acestea, a spus specialistul Rl, „sunt în curs de regenerare. Tot ce s-a tăiat vreodată, artificial sau natural, s-a împădurit. Avem un stoc foarte mare de masă lemnoasă în păduri: 2,2 miliarde mc”.

 

Discrepanţă foarte mare între date şi realitate

Dar care este situaţia de facto? „Este o discrepanţă foarte mare între datele oficiale şi ce se spune că dispare din păduri. Vom putea vorbi exact când vom şti care este exact ponderea tăierilor ilegale. În acest moment, nu ştim. Avem cifre foarte diferite pe piaţă”, afirmă Sălăgeanu.

Cum aşa? „Aceşti 8,8 milioane de mc reprezintă aproximativ jumătate din cât se exploatează în mod legal în România anual. Noi exploatăm 17 – 19 milioane de mc de masă lemnoasă anual. În mod real, din pădurile României se extrage undeva la 28 de milioane mc de masă lemnoasă”, calculează Valentin Sălăgeanu.

Astfel, această cifră „trebuie cumva suprapusă cu creşterea pădurii, trebuie coroborat şi cu starea pădurii. Alte cifre spun că undeva la 23% din suprafaţa ţării sunt funcţionale ecologic, restul fiind degradate”, afirmă reprezentantul Greenpeace.

 

Greenpeace ar fi identificat de fapt pădurile cu tăieri normale

Cu totul altceva afirmă reprezentantul Fordaq, care e şi vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri. Mic proprietar de păduri, acesta spune că „rapoartele Greenpeace sunt de un diletantism total”. Dar peste tot în lumea occidentală printre argumentele autorităţilor există şi acesta – diletantismul presupus al Greenpeace.

Care sunt argumentele lui Tobescu? „Cel mai tare slogan ONG e că din pădurile României dispar 3 ha/h. Asta spune Greenpeace. Ei au făcut o radiografie din satelit şi au văzut că se taie pădurile”, spune specialistul.

„Evident”, continuă acesta, „sunt 28.000 ha/an. Aceasta înseamnă 3 ha/h, adică 72/zi. Atât ar fi însă chiar tăierile de regenerare ale Administraţiei Silvice. Pădure bătrână, care se taie ca să crească alta în loc. Deci, Greenpeace a identificat… pădurile care se taie, cu tăieri definitive normale”.

Mai mult, spune Rl Cătălin Tobescu, „în ritmul de 28.000 ha pe an, dacă România are 7 milioane ha de pădure, ne trebuie 230 de ani ca să «radem» pădurile. Dacă «terminăm» pădurile în 230 de ani, ce apare în loc la ce tăiem acum, peste 230 de ani, va avea 230 de ani. Nu le terminăm, este o exploatare absolut normală”.

Din contră, „nu contează doar cantitatea de masă lemnoasă, ci şi starea pădurilor”, afirmă reprezentantul Greenpeace. „Datele existente”, a spus acesta Rl, „arată că avem păduri foarte puţine la vârsta exploatabilităţii. Undeva la 15% la nivel naţional. Adică, am supraexploatat pădurile de-a lungul timpului şi ne-au mai rămas doar foarte puţine cu vârsta potrivită pentru ca din ele să se exploateze lemn pentru scopuri economice”.

 

Lemnul industrial se pune pe foc

Cu un lucru sunt de acord ambele părţi. Şi Sălăgeanu, şi Tobescu spun că există o criză a lemnului de foc şi remarcă creşterea uriaşă a preţului acestuia. În prezent, lemnul de foc ajunge la populaţie la 600 – 650 de lei pe metrul cub.

„E un preţ nebun. S-a ajuns în situaţia aberantă că e mai scump decât lemnul pentru industrie. Buşteanul de gater, de fag, din care se face cherestea, apoi mobilă, în Serbia e 50 euro/mc, adică peste 200 de lei. În Slovacia, Slovenia, Polonia, Franţa este 65 euro/mc. Maximum 300 de lei. În Germania, este 82 euro/mc, adică 370 de lei”, spune Tobescu.

Anul trecut, în România, a trecut de 400 de lei. Cel mai mare preţ posibil pentru industrie. „Efectul e că buşteanul de gater se toacă şi se transformă în lemn de foc pentru populaţie. Licitaţiile pentru anul viitor s-au făcut deja. În 2018, preţul mai creşte cu încă 30%”, explică reprezentantul Fordaq.

„Populaţia trebuie să aibă acces la lemnul de foc – acesta este unul dintre principiile din Codul Silvic”, susţine şi Valentin Sălăgeanu. „Valorificarea superioară a lemnului e un alt principiu. Aceasta înseamnă că nu trebuie doar să facem din el pelete şi scândură, ci să-l orientăm şi către alte industrii. Să creăm valoare adăugată mare”, atrage atenţia reprezentantul Greenpeace.

Cele mai citite

Casa Albă a reprogramat întâlnirea anulată de Netanyahu de la Washington

Decizia vine în contextul în care Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe, a anunţat că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a revenit asupra...

Curiozități despre Paștele Catolic: de la tradiții în Marea Britanie până la ouăle de ciocolată din Statele Unite.

Paștele catolic în 2024 se sărbătorește duminică, 31 martie. Iată 12 lucruri interesante despre Paștele Catolic: Fiecare copil din Marea Britanie primește în medie 8,8...

Rusia cere o reuniune ONU pe tema atacului NATO asupra Iugoslaviei, de acum 25 de ani

Rusia a cerut organizarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să discute atacul NATO asupra Iugoslaviei, din anul 1999. Cererea Rusiei ar...
Ultima oră
Pe aceeași temă