Preţul aurului a crescut constant în iulie, de la peste 187 de lei gramul pe 2 iulie.
Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.
Preţul aurului înregistrează creşteri importante şi pe piaţa internaţională, situându-se la maximul ultimilor şase ani faţă de dolar, la 1.487,84 dolari/uncie la ora trimiterii acestei ştiri. Preţul este totuşi mai redus faţă de maximele atinse în 2011, când a depăşit 1.800 de dolari uncia.
Analiştii pun creşterea preţului aurului pe seama războiului valutar, al incertitudinilor legate de evoluţia economiei globale şi pe seama conflictului comercial dintre SUA şi China, aurul reprezentând, în această situaţie, un refugiu pentru investitori.
În plus, băncile centrale din întreaga lume au declanaşat o adevărată goană după aur. Băncile centrale au cumpărat în primul semestru 374,1 tone, cea mai mare creştere a rezervelor din cei 19 ani în care World Gold Council înregistrează date.
Tot în prima jumătate a anului preţul aurului a depăşit bariera de 1.400 de dolari uncia pentru prima dată din 2013.
Nouă bănci centrale şi-au majorat rezervele în prima jumătate a anului cu cel puţin o tonă, dintre acestea remarcându-se Polonia, cu o remarcabilă achiziţie în cel de-al doilea trimestru, de 100 de tone. Aceasta este cea mai importantă achiziţie făcută pe piaţa aurului din 2009, când India a cumpărat 200 de tone de la FMI, explică Mediafax.
Conducerea băncii naţionale poloneze spune că decizia de majorare a rezervei de aur de la 228,6 tone, printr-o achiziţie de 25,7 tone în 2018 şi cea de 100 de tone în 2019 este o decizie strategică, care va fi însoţită şi de repatrierea a circa jumătate din aurul depozitat la Bank of England în Londra. Polonezii spun că aurul este cea mai credibilă rezervă şi un furnizor de încredere care diluează riscurile geopolitice. Mişcarea a adus Polonia de pe locul 34 pe locul 22 în topul mondial al deţinerilor de aur ale băncilor centrale şi pe locul 11 în Europa, de pe locul 15.
Rusia şi-a continuat strategia de creştere a rezervelor de aur, cu achiziţii de 94 de tone în prima jumătate a anului, cantitate comparabilă cu cele 105,3 tone achiziţionate în prima jumătate a anului trecut.
Şi alte bănci centrale s-au alăturat goanei după aur din primul semestru al anului: China cu 74 de tone, Turcia cu 60,6 tone, Kazakhstan cu 24,9 tone, India cu 17,7 tone.
Cu totul, achizţiile băncilor centrale au dus cererea de aur a primului semestru la 2.181,7 tone, cea mai mare din ultimii trei ani. Creşteri au înregistrat şi vânzările de bijuterii, în timp ce investiţiile în lingouri şi monede şi consumul industrial s-au redus.
Slăbiciunile de care dă dovadă economia mondială, agravate de tensiunile comerciale şi cele geopolitice se reflectă în modul în care pieţale financiare, inclusiv cea a aurului, au reacţionat în prima jumătate a anului.
