Preţul acesta de peste 100 de euro pe megawatt-oră a ajuns la cel mai mare nivel din anul în curs. Preţul energiei electrice, pe piaţa-spot de la Bucureşti, pentru ziua de 17 septembrie a ajuns la recordul de 103 euro/MWh.
Preţul mediu al energiei electrice din Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) tot pentru luni, 17 septembrie, a fost de 75,53 euro/MWh, cu 0,23% mai mult decât în şedinţa de tranzacţionare precedentă, potrivit datelor Operatorului Comercial al Pieţei (OPOCOM), informează Economica.net.
În orele de vârf însă, preţul mediu a fost de 87,82 euro/MWh, cu vârful absolut la ora 20.00, când preţul a ajuns la 500 de lei – recordul absolut al acestui an. Vârful anterior a fost de 451 de lei şi acesta a fost atins cu 12 zile în urmă, pe 5 septembrie.
Piaţa-spot din România este cuplată, prin preţ, cu cele din Ungaria, Slovacia şi Cehia, ceea ce face ca preţurile să tindă să se apropie. La aceeaşi oră, 20.00, preţul energiei electrice pe pieţele din Ungaria, România şi Slovacia era acelaşi: 103,38 de euro. România importa pe 15 septembrie energie electrică din Ungaria, 530 MWh.
Deficit de electricitate
S-a ajuns la această situaţie, explică surse experte, pentru că în piaţă ar fi un deficit de electricitate, care nu poate acoperi consumul, mai ales în orele de vârf, în condiţiile în care în acest interval de timp România importă aproape în fiecare zi energie electrică.
Pe de altă parte, Consiliul Concurenţei a acuzat recent Hidroelectrica, cel mai mare producător din ţară, de abuz de poziţie dominantă, pe motiv că nu ar arunca suficientă energie în PZU (Piaţa Zilei Următoare) deliberat şi a folosit energia pe piaţa de echilibrare, unde preţurile sunt mai mari, ca să-şi majoreze încasările şi, prin urmare, profiturile.
“Au fost unele probleme legate de creşterea substanţială a preţurilor la emisiile de carbon – peste 20 de euro pe certificat, adică pe MWh produs în centrale pe cărbune.”
ION LUNGU, PREŞEDINTELE AFER
Compania a negat acuzaţiile şi s-a plâns de controale excesive din partea autorităţilor. 50% din piaţa energiei electrice erau acum un an pe contracte bilaterale. Cealaltă jumătate din cererea de pe piaţă era alimentată de pe piaţa-spot.
Aceasta este situaţia în toată Europa
Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFER), a spus pentru “România liberă” că această creştere la preţul energiei este practic o realitate faptică în toată Europa, “nu este o situaţie specifică României. Fiind interconectaţi, lucrăm în acelaşi timp cu Europa”.
“Au fost unele probleme legate de creşterea substanţială a preţurilor la emisiile de carbon – peste 20 de euro pe certificat, adică pe MWh produs în centrale pe cărbune. Astăzi (n.n. – 18 septembrie 2018) mai scăzuse puţin preţul la certificatele verzi”, a explicat Lungu.
Pe de altă parte, există şi o creştere de preţ la combustibili. “Şi la gaze, şi la petrol au fost nişte creşteri de preţ cu impact în preţul energiei. Chiar şi cărbunele are creşteri de preţuri. S-au mişcat foarte mult în sus preţurile în
China, care este unul dintre marii exportatori de cărbune”, a detaliat expertul.
“Mai există unele probleme în vestul Europei, la două unităţi nucleare, şi au mai fost nişte probleme în Belgia – Germania, pe la graniţă. Este, în consecinţă, un complex de probleme care a dus la scăderea ofertei de energie”, a spus Ion Lungu.
500 de lei – recordul absolut al acestui an pe piaţa-spot de la Bucureşti
Pe plan local şi nu numai, în mixul energetic, energia eoliană are un rol determinant. “Când bate vântul, preţul pe Bursă scade foarte mult. Când este linişte şi nu prea bate, preţul creşte”, a atras atenţia Lungu. Transelectrica dădea, într-adevăr, în mixul energetic în timp real al serii de luni, 17 septembrie, 4,55% energie eoliană, adică 333 MWh, aşa cum se vede în graficul de mai sus.
Mai nou, apar vârfuri de consum şi vara
Totuşi, este final de vară, iarna este normal să apară creşteri de preţuri, pentru că în mixul energetic iarna este mai puţină energie hidro. Care este cauza concretă a acestei aprecieri?
“Este adevărat că preţurile sunt mai mari de regulă iarna”, a explicat pentru “România liberă” reprezentantul AFER, “dar în ultima perioadă au început să fie vârfuri de consum şi vara, din cauza căldurii, care duce la folosirea intensivă a aerului condiţionat”.
Pe de altă parte, “şi reviziile sau reparaţiile la unităţile de producţie se programează în cursul verii pentru că sunt mai uşor de făcut. Consumurile sunt mai mici şi atunci echilibrul cerere-ofertă nu este foarte diferit vara de cel de iarnă”, spune Ion Lungu.
Pe de altă parte, şi preţurile pe termen lung au creşteri importante, precum energia vândută pentru anul viitor, faţă de preţul cu care se vindea în lunile ianuarie şi februarie, când a fost o scădere. 650 lei/MWh a fost preţul maximal la curentul electric, în ianuarie 2017. Un salt fără precedent al preţului energiei electrice pe timpul iernii i-a pus pe furnizori într-o situaţie-limită. Doi s-au aflat în insolvenţă.
Impactul la consumatorul final va fi destul de mic
Cât de mare va fi totuşi impactul la consumatorul final? “Este clar că va exista acest impact”, afirmă Lungu, “dar este greu de spus cât va fi. Eu nu cred că va fi extrem de mare, pentru că în valoarea totală a facturii la consumatorul final preţul la energia care se tranzacţionează pe piaţă reprezintă cam 30-35%. Restul sunt tarifele de transport, tarifele de distribuţie, certificatele verzi, cogenerarea, TVA. Dacă preţul creşte, să zicem, pe piaţa de energie, cu 10%, impactul la consumatorul final ar fi de 3-3,5%”.
