În prima zi a lunii trecute, media a fost de de 230 lei/MWh, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier. Pe intervale orare, preţul depăşeşte de mai multe ori pragul de 500 lei/MWh şi ajunge chiar la 544 lei/MWh, între orele 17 și 18, conform Agerpres.
Recordul absolut într-un interval orar a fost de 680 lei/MWh, pe 1 februarie 2017. Piaţa spot sau Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este de referinţă pentru preţurile din România. Aici se tranzacţionează cam 40% din totalul energiei electrice.
Care sunt cauzele? Ionuţ Purica, expert în energie, spune că una dintre cauze este scăderea ponderii energiei hidro în mixul energetic naţional. Într-adevăr, pe 27 noiembrie, energia hidro era 17,98% din mixul energetic naţional. Pe 30 noiembrie, la fel, era la 17,35%, producând 1.393 MW.
„Aceasta înseamnă că este secetă. Ori vine apă puţină pe Dunăre, ori este secetă pe partea de lacuri şi cascade, ori amândouă. Avem mult cărbune şi multe hidrocarburi şi acestea sunt energii scumpe”, a explicat Purica pentru „România liberă”.
Pe 30 noiembrie, în mixul energetic, cărbunele reprezenta 26,95%, adică 2.158 MW, iar hidrocarburile erau pe primul loc, cu 27,31%, adică 2.185 MW.
Condiţii de cost mare
Aceasta înseamnă „electricitate produsă în condiţii de cost mare”, afirmă expertul. Adică, mai mult decât atât, „suntem într-un moment în care apar o serie de lucruri legate de stocurile de cărbune în zilele critice dinaintea iernii”.
La momentul discuţiei noastre cu expertul, eram exact înainte de primul puseu de iarnă, cu zăpezi şi frig. „Faptul că se produce multă energie din cărbune înseamnă că stocurile de cărbune, care trebuie să fie la nivelul cel mai ridicat, nu mai sunt chiar atât de sus şi trebuie să se lucreze în continuare, ca să fie reumplute cu cărbune din mine”, a adăugat Ionuţ Purica.
„La noi, suntem într-o perioadă în care facem dezvoltarea energiei pe modă, în loc să o facem pe bază de analiză de sistem. Este la modă eolianul, hai să instalăm mori eoliene! Vedeţi şi dv. cât valorează eolianul în totalul mixului”, a explicat Purica RL.
Energiile eoliene sunt regenerabile
„Energia eoliană este foarte volatilă. Bate vântul, morile dau energie, nu bate, nu dă”, a adăugat specialistul. Pe 30 noiembrie, energia eoliană reprezenta 10,17% din totalul mixului energetic naţional, adică 808 MW, iar pe 27 noiembrie era 9,75%, adică 820 MW, conform Transelectrica.
Dacă mai luăm în calcul şi energia solară, rezultă puţin peste 10%. Într-adevăr, pe 27 noiembrie, România producea 1 MW, iar pe 30 noiembrie, deloc. Cauza este simplă: aşa cum se întâmplă de multe ori în cursul iernii, toată ţara este sub nori.
„Aşadar, regenerabilele sunt jos, producţia scumpă predomină, nuclearul merge cu ambele unităţi, dar cu energia hidro jos, hidrocarburile şi cărbunele sunt sus şi atunci preţul este mare”, concluzionează Ionuţ Purica, expert în energie.
La ora discuţiei noastre cu Purica, pe website-ul Transelectrica apăruse o atenţionare de ninsori în sudul şi în estul ţării (Moldova, Muntenia şi Dobrogea). Efectul acestei schimbări a vremii însă nu era în favoarea unui mix cu o componentă hidro mai consistentă, pentru că nu urmau ninsori consistente la munte, ca să umple lacurile şi râurile şi exact aşa s-a şi întâmplat până în prezent.
Scade componenta hidro
„Dacă ninge şi îngheaţă apele, scade şi mai mult componenta hidro. Acestea sunt condiţiile obiective, care influenţează structura producţiei şi, prin structură, preţul. În aceste situaţii, apar ceea ce se cheamă comportamente de arbitraj. Brokerii de pe piaţa de energie cresc preţurile într-un mod neconcurenţial sau necomercial”, explică Purica.
„În aceste condiţii”, crede specialistul, „ar trebui să intervină ANRE, să vadă care este situaţia şi ce se întâmplă. Să analizeze şi să vadă ce se întâmplă cu toţi actorii de pe piaţă. Consiliul Concurenţei, iarăşi, ar putea să aibă un cuvânt de spus despre situaţii de genul acesta”.
„Creşterea preţului la producător se poate transfera în diverse feluri până la consumator. Sunt unii furnizori din transport şi distribuţie care pot să absoarbă o parte din preţ. E un risc pe care fie pot să-l asigure, fie să-l absoarbă”, spune Ionuţ Purica.
Purica susţine că „o perioadă din aceasta de spike, adică de creştere speculativă de preţ, care nu durează mult, poate să fie absorbită. Depinde cum sunt făcute contractele. Orice furnizor ar dori să transfere toată creşterea de preţ la consumator. Dar acesta se protejează şi doreşte împărţirea creşterii preţului”.
Trilema energiei
„Preţul ca preţul, dar impactul este consumul înmulţit cu preţul. Contează factura. Tocmai pentru că intrăm în iarnă creşte consumul”, continuă explicaţiile expertul în energie. Aşadar, vor fi facturi mai mari şi poate că vor apărea clienţi care nu pot să le plătească.
„Evident, vorbim şi despre o industrie la care creşte preţul energiei. Noi nu avem doar industrie de software, ci avem industrie grea – aluminiu, petrochimie. Toate acestea au pondere mare a preţului energiei în costul de producţie, deci industriile nu mai sunt competitive pe piaţă. Iarăşi, impactul va fi pe toată economia şi ajungem la potenţială inflaţie, scăderea puterii de cumpărare şi aşa mai departe”, a explicat RL Ionuţ Purica.
În general, economia funcţionează cu anumite oscilaţii de preţ. Când aceste oscilaţii o iau razna, piaţa liberă se termină, mai ales în energie, şi trebuie să intervină statul, care să asigure securitatea energetică, spune Purica.
Ne aflăm în contextul a ceea ce Consiliul Mondial al Energiei înumeşte trilema energiei: energie sigură, energie curată, sustenabilă şi energie la preţuri abordabile. Bineînţeles că, dacă faci investiţii ca să ai energie de toate felurile, energia curată, din regenerabile, va fi volatilă şi atunci nu va fi sigură şi abordabilă sau atât de ieftină, a explicat RL expertul.
