10 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăEconomiePrima navă construită după 1990 a intrat în flota de la Dunăre

Prima navă construită după 1990 a intrat în flota de la Dunăre

Au trecut zeci de ani de când statul nu a mai făcut investiții semnificative în dotările flotei de nave tehnice cu ajutorul cărora sunt asigurate condițiile de navigație pe Dunăre. Până acum.

„Farul“ este o navă specializată pentru spargerea gheții, stingerea incendiilor și operațiuni de salvare. Este prima navă cumpărată de statul român după 1990 pentru dotarea flotei de la Dunăre. La sediul AFDJ Galaţi a avut loc ceremonia de înmânare a certificatului de naţionalitate pentru remorcherul „Farul“, document care permite arborarea drapelului pe catarg, fiind îndeplinite astfel toate condiţiile de navigaţie. Potrivit directorului AFDJ, Dorian Dumitru, remorcherul va fi folosit pentru operaţiuni de salvare şi stingere a incendiilor la nave, dar va fi folosit şi pentru operaţiuni de spargerea a gheţii de pe Dunăre, pentru că are „clasă de gheață“.

Nava de tip ASD 2810 este un remorcher de manevră maritim-portuar, de înaltă performanţă, având un design modern, fiind pro-iectată pentru remorcare la cârlig, remorcare cu vinci şi operaţiuni de împingere. Propulsia navei este asigurată de două motoare principale cu pornire electrică şi două unităţi de propulsie şi guvernare active cu elice cu pas fix în duze. „Farul“ atinge o viteză de 12.9 noduri, adică mile marine pe oră. Nava a costat peste 22,5 milioane de lei și a fost construită la Şantierul Naval Damen din Galaţi în timp-record, în mai puțin de un an. Noul remorcher a fost botezat „Farul“ după nava care a salvat Galațiul de la o catastrofă în 1970, când cargoul grecesc „Vrachos“, încărcat cu azotat de amoniu, a luat foc în Portul Galați și exista pericolul ca întreg orașul să fie spulberat de o explozie devastatoare. Incendiul a fost stins de echipajul de pe „Farul“, înainte ca „bomba“ de pe nava grecească să explodeze. Acest episod a devenit subiectul filmului „Explozia“.

Alte patru spărgătoare de gheață, cu bani europeni

Principalul deficit de nave tehnice de la Dunăre este la capitolul „spărgătoare de gheață“. În 2012 și 2017, navigația pe Dunăre a fost blocată în perioada ianuarie-februarie din cauza podurilor de gheață, iar companiile de navigație și porturile românești au înregistrat pierderi uriașe. Pentru a fi eliminat acest deficit, alte patru nave pentru spargerea gheții pe Dunăre vor fi construite cu bani europeni. AFDJ Galaţi va accesa o finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), pentru achiziţionarea a încă patru remorchere pentru intervenţii pe timp de iarnă. Valoarea totală a celor patru remorchere este de aproximativ 30 milioane de euro. Două din cele patru spărgătoare de gheață vor interveni pe Dunărea fluvială, de la Baziaș la Brăila, iar alte două pe sectorul Dunării Maritime, de la Sulina la Brăila.

 

Navă pentru semnalizarea punctelor critice

În premieră, AFDJ Galați a accesat finanțări europene în valoare de aproximativ 14 milioane de euro pentru construirea unor nave tehnice care să intre în flota companiei naționale. Este vorba de o navă de semnalizare și un complex de dragaj, a căror construire este finanțată în procent de 85% din fonduri asigurate prin Mecanismul de Interconectare a Europei (CEF), componenta CEF-Transporturi, restul de 15% din fonduri fiind asigurare de la bugetul Ministerului Transporturilor. Noua navă de semnalizare costă aproape 15,8 milioane de lei și este construită la Şantierul Naval ATG din Giurgiu. Nava va avea un deplasament de 332 tdw, o lungime de 36 metri, lăţimea de 9 metri și un pescaj de 1,4 metri. Va avea o propulsie de 2×390 kw și o autonomie de 220 ore. -„Această navă de semnalizare va activa pe sectorul administrat de partea română, de către AFDJ, din cadrul sectorului româno-bulgar al Dunării şi, în special în zona Bechet-Corabia. Acolo, în special în această zonă, la kilometrii 679-625, avem câteva puncte critice unde trebuie să monitorizăm în permanenţă, în special atunci când cotele Dunării sunt scăzute, debitul este scăzut şi scade adâncimea de pe şenal. Nava va fi folosită, în special, pentru semnalizarea plutitoare, fiind o navă modernă, cu o viteză de deplasare de 16 kilometri la oră, se poate deplasa rapid în zonele unde este nevoie de intervenţie pentru relocarea semnalizării plutitoare“, spune directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru. În prezent, în flota AFDJ se află cinci nave de semnalizare, toate construite la Giurgiu în perioada 1982-1984. 

Cele mai citite

Dacă luptătorii împotriva cancerului sunt antrenați, de ce luptătorii împotriva propagandei sunt uciși?

Dacă limfocitele T-Helper pot fi antrenate în laborator pentru a lupta împotriva cancerului, de ce nu ar exista un factor imun și contra propagandei,...

BEC a respins candidaturile Partidului Diaspora Unită și a independentului Paul Octavian Jurma

Biroul Electoral Central(BEC) a respins, marţi, lista candidaturilor propuse de Partidul Diaspora Unită la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul...

CSM amână soluţionarea cererii de suspendare din funcţie a judecătoarei din dosarul în care este implicat Vlad Pascu

Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a amânat, miercuri, pentru data de 24 aprilie, soluţionarea propunerii Inspecţiei Judiciare de...
Ultima oră
Pe aceeași temă