De aceste proiecte, care totalizează investiții de miliarde de euro, se va ocupa Comisia Națională de Strategie și Prognoză, “în calitate de unitate centralizată de fundamentare și atribuire pentru proiecte strategice de investiții realizate între sectorul public și unul sau mai mulți parteneri privați”. Fonduri suplimentare vor fi imediat acordate Comisiei, de către Ministerul Finanțelor, prin Secretariatul General al Guvernului.
În urmă cu o lună, premierul Viorica Dăncilă anunța că aceste proiecte strategice “vor fi fundamentate în maximum trei luni”. Vicepremierul Viorel Ștefan supralicita cu aceeași ocazie, arătând că lucrările la aceste proiecte vor începe chiar de anul viitor. „Toate aceste cinci proiecte vor atrage, după estimările noastre, investiții de 15-20 de miliarde de euro, iar lucrările vor putea începe efectiv anul viitor”, spunea vicepremierul. Nu s-a pomenit sursa banilor, deși, în mod normal, parteneriatul public-privat sau concesiunea presupune că statul vine cu aportul patrimonial în natură, iar privatul cu banii. Despre ce privați este vorba, nu s-a pomenit vreo vorbă.
Între prezentarea lui Dăncilă și lista proiectelor publicată în Monitorul Oficial nu există diferențe, cu excepția localizării “orașului” medical. Premierul anunța că urmează să fie construit lângă Aeroportul Otopeni. Între timp, Complexul Medical Carol Davila a fost mutat puțin, către Mogoșoaia, pe șoseaua București-Târgoviște. Se va întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare şi va cuprinde un spital de urgență cu 3.000 de paturi, Facultatea de Medicină, campus universitar şi medical, Institut de Cercetare Medical, zonă comercială şi de agrement și hoteluri pentru însoțitorii pacienților, cu o capacitate de cazare de minimum 2.000 de locuri.
Rute strategice, date în concesiune
Cât despre autostrăzile strategice, care vor fi realizate în parteneriat public-privat, legea spune despre ele că sunt absolut necesare pentru o conectivitate mai mare între două centre economice mari și dezvoltarea turismului, racordarea unor zone acum izolate – ce se pot revitaliza – sau pentru a lega mai solid regiuni istorice.
Autostrada Ploiești-Brașov, “în lungime de 109,3 km, tranzitează și conectează areale cu o densitate a populației peste media la nivel național, dar și cu unități economice importante. De asemenea, se tranzitează o arie turistică importantă cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinație sau de tranzit importante tot timpul anului… Pe durata lucrărilor de execuție, autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producție, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de stații de benzină, stații de alimentare a mașinilor electrice, moteluri restaurante”, aceasta este descrierea proiectului.
Această autostradă este un simbol al eșecului. În ultimii 15 ani, a fost anunțată de trei ori, de două ori chiar în parteneriat public–privat, însă niciodată nu s-a realizat. Ultimele estimări de cost datează din timpul Guvernului Ponta – 1,8 miliarde de euro. Acum se lucrează la actualizarea studiului de fezabilitate pe acest proiect.
Autostrada București–Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, respectiv Autostrada Sudului, va avea 550 km și va asigura conexiunea Capitalei cu granițele de sud și vest ale țării. De asemenea, va tranzita zone turistice ca Defileul Dunării și Parcul Național Domocled. La fel, documentul vorbește despre locurile de muncă și investițiile create de-a lungul traseului.
Din drum expres, autostradă strategică
Autostrada va străbate județele Teleorman (de unde provine Liviu Dragnea), Giurgiu (Niculae Bădălău), Olt (vicepremierul Paul Stănescu), Dolj (Lia Olguța Vasilescu). Inițial, această autostradă trebuia să fie un drum expres de 394 km și 2,5 miliarde de euro. Cel puțin acesta era proiectul asumat de Guvern la începutul acestui an. Acum a devenit autostradă strategică, s-a mai lungit, însă nu îi știm costurile.
Autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni, inclusă și în Master Planul de Transport, face parte din Coridorul 5, ce ar trebui să unească Moldova cu Transilvania și restul Europei. Are 100 km, la care se pot adăuga încă 25 km, reprezentând un pod peste Prut și legătura cu Republica Moldova.
A fost solicitată în repetate rânduri de cetățenii din Moldova, care s-au plâns că sunt discriminați de la București, de la ei și înspre ei neexistând vreo autostradă care să
traverseze munții.
