“7 milioane de angajaţi români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru Pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promişi de stat prin lege, cât şi la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obţinut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuţii lunare în conturi, în mai 2008, şi până la finele anului 2015, de 5,37%, îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obţinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizaţiei Better Finance din 2016 ‘Pension Savings – The Real Return’. La un randament mediu anual de 5% al unei investiţii, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuţiei lunare rămâne constantă”, explică RBL, într-un comunicat remis luni AGERPRES.
În context, organizaţia solicită autorităţilor să îşi respecte cuvântul şi să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii loveşte grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor şi a celor 7 milioane de angajaţi români că statul român îşi respectă promisiunile.
Potrivit sursei citate, actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanţelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei – pe de o parte prin investiţiile făcute pe piaţa de capital şi, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români şi autorităţilor publice locale o soluţie alternativă de finanţare.
“În ciuda beneficiilor, autorităţile române nu şi-au respectat cuvântul de a creşte contribuţia pentru Pilonul II de pensii la 6% din 2016 şi chiar acţionează în sens contrar – din 2018, contribuţia a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative”, menţionează comunicatul.
Romanian Business Leader subliniază, în context, că, din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor prevăzut de lege, Pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), ceea ce înseamnă un miliard de euro în minus investiţi în economie. Un procent de aproximativ 92% din activele de circa 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economía românească.
Mai mult, cu 1 miliard de euro în plus plasaţi de fondurile de pensii pe piaţa de capital, România ar fi fost mai aproape să depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să aibă o piaţă de capital emergentă, condiţie esenţială pentru marii investitori internaţionali. În situaţia actuală, investitorii puternici internaţionali întârzie să intre pe piaţa de capital din România, arată RBL.
“România este mai vulnerabilă în faţa unei crize financiare internaţionale. Actualul sistem de pensii este parte din sistemul imunitar pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită. Numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanşarea crizei, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali”, explică documentul RBL.
Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane iar dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuţiilor la Pilonul II de pensii, investitorii instituţionali majori locali ar fi astăzi mai bine echipaţi să acţioneze în cazul unei crizei financiare internaţionale, subliniază organizaţia.
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat.
Comunicatul RBL vine la o zi după ce mai multe organizaţii importante din mediul de afaceri au solicitat menţinerea legislaţiei şi arhitecturii actuale a Pilonului II de pensii, fără alte modificări, într-un document intitulat “Apel pentru păstrarea arhitecturii sistemului de pensii private din România”.
Reacţiile oamenilor de afaceri vin după ce Programul legislativ 2018 publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul anunţa un Proiect de Lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II), care prevede suspendarea contribuţiilor în perioada 1 iulie-31 decembrie.
Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 42,53 miliarde de lei, la 31 martie 2018, în creştere cu 25,22% faţă de nivelul de la 31 martie 2017.
Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 25,95 miliarde de lei, respectiv 61,03%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 8,65 miliarde de lei (20,35%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 3,54 miliarde de lei, respectiv 8,33% din totalul activelor.
Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul II era de 42,529 miliarde de lei, la 31 martie 2018, iar valoarea activului net era de 42,509 miliarde de lei.
Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,111 milioane de participanţi.
