Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Realitatea peste care nu poţi să treci. România săracă este foarte, foarte săracă

Realitatea peste care nu poţi să treci. România săracă este foarte, foarte săracă

Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu au cea mai mică putere de cumpărare, la polul opus faţă de marile centre economice Cluj, Timişoara, Braşov.

Florin Budescu 0 comentarii

Acestea devin neîncăpătoare, reprezentând un magnet de populaţie, care caută nivel de trai mai bun, adică venituri mai mari. Aşa arată studiul anual GfK privind puterea de cumpărare în Europa pentru anul 2018, realizat în 42 de ţări europene, citat de News.ro

La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18%, ajungând la 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în anul 2017 şi 4.181 de euro în anul 2016.

”Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele.

Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş”, arată studiul GfK.

Judeţele aproape de nivelul mediei pe ţară, din punctul de vedere al puterii de cumpărare, includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad.

Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice, care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov).

 

Motor de creştere

”Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Aradul şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se mai arată în studiu.

Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu. Aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării, care atrage masiv investiţii. Braşovul s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal imobiliare şi business services, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice.

Citește totul despre:

#saracie #românia

Comentarii

loading...