Coronacriza va lovi statele emergente
Consecințele pandemiei sunt probabil mai grave în economiile emergente. Analizele s-au concentrat până acum în principal pe China, UE și SUA, arată un studiu Coface.
În 2019, datoria publică a țărilor emergente era deja la maximum. În martie, vânzările de obligațiuni și acțiuni de pe 24 de piețe emergente au depășit 80 de miliarde de dolari, de patru ori peste Q4 2008.
În Q1 2020, monedele țărilor cu fundamente puternice s-au depreciat, dar cele ale statelor emergente, cu piețe financiare lichide, au fost cele mai penalizate. Cele mai semnificative deprecieri: Brazilia, Africa de Sud, Rusia și Mexic (peste 25%).
Ieșirile de capital au fost mai puțin semnificative în prima jumătate a lui aprilie, ceea ce a dus la o creștere a obligațiunilor de stat în monedă locală, a căror emisiuni acoperă emitentul de riscul cursului de schimb, dar generează o creștere suplimentară a ratelor dobânzilor.
Țările ce au crezut că s-au eliberat de incapacitatea de a emite obligațiuni în monedă locală nu sunt imune.
Datorii
Numeroase economii în curs de dezvoltare nu au putut emite obligaţiuni în moneda locală. Au profitat de lichiditatea globală abundentă pentru a emite obligațiuni, dar în valută.
Astăzi aceste obligațiuni sunt de asemenea penalizate de creșterea ratelor dobânzilor suverane, deosebit de puternice în Ecuador, Angola și Sri Lanka.
Pentru a limita amploarea ieșirilor de capital, băncile centrale din țările emergente au decis să intervină pe piața valutară. Alte organizații, ca BCE și Fed, au lansat programe de cumpărare a activelor ce implică obligațiuni suverane (Filipine, Columbia, Africa de Sud și Polonia).
„Economiile emergente, deja îndatorate înainte de criză, vor suferi de efectele celor trei șocuri: carantina, scăderea prețurilor la petrol și reducerea veniturilor din Turism.” studiu Coface
Economiile emergente, deja îndatorate înainte de criză, vor suferi de efectele celor trei șocuri: carantina, scăderea prețurilor la petrol și reducerea veniturilor din Turism.
Ţările ale căror guverne au impus izolare obligatorie se vor confrunta cu creșterea datoriilor, rezultate din scăderea veniturilor legate de coronacriză, precum și cu o creștere a cheltuielilor medicale și pentru reducerea consecințelor economice asupra populației.
Pe 10 aprilie, 87 de țări se aflau în această situație.
Țările dependente de veniturile din turism vor fi de asemenea afectate. Multe au pus în aplicare măsuri de izolare și și-au închis frontierele. Sectorul turismului e cel puțin 15% din PIB în 45 de țări, ca Maroc, Tunisia, Mexic, Thailanda, Filipine, Croația sau Cambodgia.
Impactul petrolier
Țările emergente dependente de exportul de materii prime neagricole vor fi şi ele afectate. Prognoza costului mediu al barilului de ţiţei Brent anul acesta, estimat la 45 de dolari, e insuficientă pentru ca principalii exportatori să-și echilibreze soldurile.
Există și un efect de volum pentru țările (inclusiv Arabia Saudită) ce au convenit să reducă drastic producția, pentru a limita scăderea cauzată de cererea mică.
E de aşteptat ca echilibrul bugetar să se deterioreze cu 15% – 16% din PIB în Algeria și Oman, conform FMI. În prezent, nouă țări sunt afectate de trei dintre aceste patru surse de vulnerabilitate: Africa de Sud, Algeria, Angola, Ecuador, Liban, Mauritania, Oman, Tunisia și Venezuela.
