Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Recent, a fost aprobat în CGMB proiectul de hotărâre privind fuziunea afacerilor Radet-Elcen.

Recent, a fost aprobat în CGMB proiectul de hotărâre privind fuziunea afacerilor Radet-Elcen.

Rezolvarea datoriilor RADET – ELCEN, doar „o manevră pe hârtie“

Recent, proiectul de hotărâre care prevede ca Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) şi Societatea Comercială Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) să fie transferate la Compania Municipală Energetică S.A. a fost aprobat în şedinţa CGMB.

Florin Budescu 0 comentarii

Potrivit proiectului, ELCEN trebuia să vină cu un plan de reorganizare până pe 22 mai a.c. - termenul maxim acordat de judecătorul sindic. În caz contrar, urma falimentul. „România liberă“ a discutat cu experţi, ce au explicat care e situaţia în prezent.

Tudor Popescu, expert în Energetică, şi-a folosit experienţa pentru Primărie până acum cinci ani. El afirmă că e ultimul expert în Energetică folosit de un edil-şef al Capitalei. Ce înseamnă unificarea RADET – ELCEN într-o singură firmă, în subordinea Primăriei?

„Una dintre marile păcăleli ce i se trag Gabrielei Firea, care nu se pricepe în domeniu. Nici nu are cum să se priceapă şi nici nu trebuie ca un primar să se priceapă”, spune Popescu. El afirmă că, „în discuţiile sau relaţia ei cu domnul Pandele, s-a dotat cu foarte mulţi consilieri din zona Voluntari”, întregul aparat din Primărie fiind, de fapt, „un grup de excepţie, de foarte bună calitate”.

„Cred că Pandele a făcut eforturi deosebite să o ajute. I-a dat până şi city managerul, pe Speranţa Cliseru, cea care a organizat întregul Voluntari, ce arată destul de bine”, a spus expertul, dar, spune acesta, „problema nu e să rezolvi o chestiune de orăşel, când vorbim despre ditamai mastodontul de termoficare a Bucureştiului”. Spusele expertului pot fi interpretate şi ca o ironie implicită.

Atunci care e problema? Ce se va întâmpla acum? „Nimic. Se încearcă o manevră pe hârtie, cu care să se păcălească judecătorul sindic”, crede Tudor Popescu. Şi ELCEN, şi RADET sunt în insolvenţă. În principiu, simplificând lucrurile, RADET are datorii la ELCEN, iar ELCEN la Distrigaz.

Sub presiunea timpului

Expertul în insolvenţă Gheorghe Piperea se ocupă de insolvenţa RADET. Vineri, 18 mai, instanţa a accordat încă 30 de zile pentru redactarea unor „proiecte de planuri de reorganizare”. Motivaţiile pentru noul plan de reorganizare aparţin Primăriei Capitalei şi Ministerului Energiei, ce au în subordine RADET, respectiv ELCEN, explică Piperea.

„Mai este foarte puţin timp la dispoziţie. Sunt avertismente de la UE că trebuie terminată procedura la ambele entităţi, într-un termen foarte scurt, sub sancţiunea ridicării unor fonduri, cum sunt finanţările pentru POIM (n.n.: Programul Operaţional Infrastructură Mare)”, spune Piperea.

3,4 miliarde de lei este totalul datoriilor pe care le are Radet la Elcen

Anume, a explicat Tudor Popescu, Comisia Europeană „a dat României 178 de milioane de euro (n.n.: pe POIM), pentru ca RADET, de toţi aceşti bani, să cârpească găuri”. Ce înseamnă acest „să cârpească găuri”?

Banii bucureştenilor se scurg în pământ

Miza e încălzirea şi alimentarea cu energie electrică a Bucureştiului. În sezonul rece, cum a explicat anterior „România liberă“, se scurge în pământ în fiecare oră, din reţeaua de ţevi RADET, o tonă de apă, adică 24 de tone/zi, timp de patru luni de sezon rece, deci aproape 3.000 de tone de apă agent termic, care, în loc să ajungă în calorifere, se pierd.

Pe 13 martie a.c., Ziare.com informa că RADET administrează aproape 1.000 km de conductă. Aici e problema. Piperea spune că procedura iniţială de fuziune ELCEN - RADET „a cam bătut pasul pe loc, pentru că, din nefericire, ca de fiecare dată, ne-a făcut feste birocaţia”.

Miza financiară e imensă. Sumele de bani sunt, ca ordin de mărime, la concurenţă cu o mare parte din bugetul anual al Primăriei Capitalei – un miliard de euro. RADET are 3,4 miliarde de lei datorii la ELCEN. „La ora aceasta, Primăria Capitalei a aprobat 279 de milioane de lei pentru reparaţii la găurile din reţeaua de ţevi RADET”, explică Tudor Popescu.

Degete lipicioase

Primăria a decis restituirea prin dezangajare a folosirii celor 178 de milioane de euro primite de la Comisia Europeană. De ce? Popescu susţine că responsabililor cu această chestiune „le e frică să cheltuiască banii aceştia, pentru că ştiu că au degetele lipicioase şi ajung la puşcărie”. Până la închiderea ediţiei, Primăria Capitalei nu a răspuns la întrebările RL referitoare la afirmaţiile lui Popescu.

În acelaşi timp, mai apar încă aproape 150 de milioane de lei, reprezentând subvenţia RADET la căldură, care „e banul ce acoperă apa ce se pierde din ţevi”, conform expertului în Energetică.

Iarna care a trecut a fost, din fericire, una uşoară. Să presupunem că iarna următoare va fi foarte grea. Care sunt datoriile pe care le va face acest sistem perdant într-o asemenea conjunctură?

"Le e frică să cheltuiască banii europeni pentru că ştiu că au degetele lipicioase şi ajung la puşcărie.“ TUDOR POPESCU, EXPERT ÎN ENERGETICĂ

„Într-o iarnă grea, subvenţia ajunge la aproape 200 de milioane de euro (n.n.: a cincea parte din bugetul Primăriei), la care se adaugă 272 de milioane de lei reparaţii la ţevi sparte, care s-ar face în doi ani, plus plata tuturor creditorilor RADET, ce reprezintă 15% - 20% din toată datoria, în care intra şi datoria RADET către ELCEN, cu 3,5 miliarde de lei. Inclusiv datoria RADET la Romgaz, pentru cele 42 de puncte cu flacără”, explică Popescu.

Ce se va întâmpla acum? „În loc de fuziune, care ar fi dus la crearea, din două entităţi, a uneia singure, cu efectul de ştergere a datoriei, fiecare dintre afacerile celor două entităţi va fi transferată cu tot ceea ce înseamnă (active, clientelă, salariaţi) la această societate a Primăriei (…). Ce rămâne după transfer va continua procedura insolvenţei, până se regularizează toate datoriile”, explică Gheorghe Piperea.

Ce se va întâmpla ulterior dacă sistemul va continua să producă pierderi? „Aceasta nu mai este treaba mea. Eu, ca specialist în insolvenţă, mi-am făcut datoria când se termină acest proces. Depinde apoi cât de bine este făcut planul de reorganizare în noua societate”, a spus Piperea pentru RL.

Comentarii

loading...