Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România are nevoie de muncitori străini. Nimeni nu ştie câţi

România are nevoie de muncitori străini. Nimeni nu ştie câţi

România se confruntă cu o tot mai mare criză a forţei de muncă. Deficitul acesta trebuie asigurat din import. Mediul de afaceri strigă acest lucru de mai mulţi ani. Cifrele oficiale sunt însă nerealiste, ca să nu spunem fabulatorii.

Florin Budescu 0 comentarii

Ministerul pentru diaspora și dezvoltarea resurselor umane din Pakistan a convenit să trimită în România peste 500.000 de muncitori din diverse sectoare, până în anul 2020, anunţă Profit.ro. Decizia aceasta este în urma unei oferte prezentate de ambasadorul român în Pakistan, Niculaie Goia, într-o întâlnire oficială cu Sayed Zulfikar Abbas Bukhari, asistent special al premierului pakistanez.

Iniţiativele angajatorilor români de a aduce forţă de muncă din lumea a treia devin tot mai ample şi ţintite, pe măsură ce lipsa de forţă de muncă se accentuează. Este evident că, aşa cum occidentul european aspiră forţă de muncă din centrul şi estul Europei, la fel şi România tinde să aspire forţă de muncă din lumea a treia.

Plecarea românilor în Occident a condus la situația că angajatorii, la salariile oferite, nu găsesc suficienți români și sunt obligați să apeleze la personal din Filipine, Thailanda sau Nepal. De exemplu, nişte muncitori vietnamezi construiesc un complex rezidențial de lux în Capitală.

În 2017, erau aproape 5.000 de muncitori extra-UE pentru care autoritățile au emis avize de angajare. Anul trecut, numărul aproape s-a dublat, spre 10.000. Acum, Guvernul a aprobat pentru anul în curs 20.000 de avize pentru muncitori străini, estimând că angajatorii vor avea nevoie de această forță de muncă.

În primii 10 ani în UE, România a importat în special muncitori din Turcia și China, 400 - 600 anual, în condițiile unui contingent anual între 1.400 și 2.900 de muncitori străini.

 

Pakistanezii supercalificaţi se duc tot în Occident

Este o idee bună aducerea acestor pakistanezi la muncă, în România? Cristian Pârvan, preşedinte PIAROM, spune că, „pentru mediul de afaceri, e foarte bine. Decât să aducem imigranţi la grămadă, despre care nu ştim nimic, fără să avem nici un număr, de ce să nu aducem controlat, conform nevoilor firmelor?”.

Efortul statal eventual făcut ar fi un ajutor important, pentru că externali-
zează costuri. „Când o firmă a adus specialişti în maşini cu comandă numerică, s-a dus, a cheltuit, i-a selecţionat, i-a verificat, le asigură condiţii aici, deci e controlat, nu cum ne trimite Europa: «Ia şi tu 100!»”, a explicat României libere, pe de altă parte, Pârvan.

Sunt calificaţi pakistanezii? „Cum tinerii noştri educaţi se duc în Germania, Marea Britanie şi SUA şi inovează acolo şi fac valoare adăugată acolo, dacă noi am aduce o forţă de muncă echivalentă, asigurându-le condiţii de cercetare, şi ar scoate nişte produse deosebite – ceea ce nu se va întâmpla, ce spun eu acum e teorie – ar fi foarte bine”, consideră reprezentantul PIAROM.

Pakistanezii de valoare, spune Cristian Pârvan, se vor duce tot în SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie, pentru că acolo au condiţii materiale. „Cercetarea nu se face cu mâinile. Toate popoarele au şi de-ăia, şi de-ăia. Dacă noi am deveni atractivi şi pentru o forţă de muncă calificată, n-ar fi nimic rău în asta”, adaugă Pârvan.

 

Intrăm în rândul lumii 

Problema e că nu asigurăm condiţii nici la cercetătorii şi inovatorii români, aşa cum ar trebui, susţine preşedintele PIAROM. „Mă îndoiesc că vom fi în stare să le asigurăm unor pakistanezi. Vă aduc aminte că Pakistanul deţine bomba nucleară, adică, pentru a face bomba nucleară, înseamnă că ai ajuns la o anumită capabilitate, şi tehnologică, şi materială, şi de inteligenţă. Nu faci bomba nucleară în baie”, spune Cristian Pârvan.

Nu intrăm acum în altă nenorocire, cu reţelele teroriste? „Aceasta”, afirmă Pârvan, „este o chestiune de care omenirea nu are cum să mai scape, pentru că reţelele teroriste funcţionează şi cu, şi fără adus personal. Atunci, cădem în extrema Ungariei: «Nu vrem decât unguri născuţi în Ungaria». Vorbim reducând lucrurile la absurd”.

Problema este că românii cu arabii s-au cunoscut şi împrietenit încă de pe vremea comunismului. Există foarte mulţi dintre aceştia care s-au întors în ţările lor şi încă mai comunicăm pe diverse filiere, ceea ce ne asigură o relativă protecţie. De aceea poate că nici nu au fost probleme până acum. Dar cu pakistanezii nu. Serviciile secrete vor trebui să lucreze la maximum.

„Nu am avut probleme cu arabii pentru că am avut o politică inteligentă. Acum am avut o politică proastă şi asta e. Cu popoarele care sunt complet diferite de noi, ce ştim sau ce mai ştie România? Că am lucrat pe la ei, ei pe la noi şi am mai ştiut, dar acum România nu mai ştie nimic”, susţine expertul.

 

Statisticile oficiale, vorbe-n vânt

Statisticile oficiale dau o nevoie foarte mică de forţă de muncă. „Acestea sunt cifre statistice şi vorbe aruncate în vânt”, răspunde Cristian Pârvan. Se pot da opiniei publice cifre reale privind nevoia (n.r.: de forţă de muncă) şi, dacă da, care sunt acestea?

„Nu ştie nimeni de fapt, şi vă spun de ce: noi susţinem că avem comenzi. Dacă mâine comerţul mondial suferă, se duc şi comenzile noastre, şi construcţiile noastre, şi turismul nostru, pentru că toate au nevoie de oameni. Dacă economia performează, nevoia va fi mare. Şi a noastră, şi cea europeană, şi cea mondială. Dacă nu, îi vom da afară şi pe cei pe care-i avem”, explică responsabilul PIAROM.

PIAROM ce calcule face, ce nevoie de forţă de muncă are? „Cine calculează minte. Nu are cum să calculeze”, spune Pârvan, detaliind: „Putem să vă spunem punctual nişte cifre aproximative. Calcul nu există. Să luăm câteva companii din industria constructoare de maşini. Din studiile făcute de PIAROM, rezultă că peste 50% dintre specialiştii din domeniul maşinilor cu comandă numerică au peste 50 de ani”.

Ce înseamnă aceasta? „Le-a mai dat tanti Olguţa (n.r.: Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii) şi pensionare anticipată şi vor dispărea. Din categoria celor cu 18 – 24 de ani mai vine 2%. Atunci, am importat muncitori specialişti în maşini cu comandă numerică. Câţi? 30, că atâţia aveam nevoie pentru ocupat posturile”, răspunde expertul.

„Dacă mâine pică 95% din exporturi, îi trimitem acasă şi pe ei, şi pe ai noştri. În Construcţii, după ce au obţinut ce au obţinut cu OUG 114, au început să spună: «Păi da, dar începeţi lucrările, ca să avem ce să lucrăm!»”, detaliază Cristian Pârvan, continuând apoi: „Degeaba aduc oameni, dacă lucrările publice stau. Poţi să ai nevoie de oameni, ştii că ai nevoie de ei, ştii că e nevoie să faci nu-ştiu-ce, dar dacă nu se fac...”.

De ce toate acestea? Pentru că „totul este pus sub semnul incertitudinii economice, pe scurt. Nu suntem Germania, care face nişte estimări mai profesioniste şi spune că, din cauza îmbătrânirii populaţiei, are nevoie în continuare de 100.000 de extraeuropeni pe an. La noi se aruncă vorbe, nu are nimeni nici un fel de fundamentare la ceea ce spune. În HORECA nu avem personal”, explică Pârvan.

„România liberă“ a aflat că în restaurante deja au început să prolifereze, din cauza lipsei de personal, sud-americanii, în primul rând brazilienii şi cubanezii. În Voluntari, există un cartier chinezesc. Ne cosmopolitizăm, volens-nolens, nu că românii ar fi fost vreodată adepţii unei lumi româneşti închise. Dar România a fost, până în decembrie 1989, un stat închis.

„Noi am fost o ţară închisă. Acum, asta este. Ce, Franţa pe care o ştim noi mai este Franţa francezilor? Au adus zeci de ani magrebieni, dovadă că au cartiere şi ei, ca la New York, unde Poliţia are dificultăţi să mai intre. Aceste fenomene încep să apară şi la noi, cum sunt zonele chinezeşti din Dobroieşti şi alte părţi, unde deja se creează nişte microcomunităţi”, a spus României libere Cristian Pârvan, preşedinte PIAROM.

Comentarii

loading...