Pe plan regional, riscul social este în general relativ scăzut, în Europa emergentă, explică Euler Hermes (EH). 12 din 18 țări luate în calcul au un risc de ţară peste 50, iar nouă dintre ele sunt chiar peste 60, plasându-le la niveluri similare cu multe piețe cu economii avansate.
Aceste nouă țări sunt Slovenia, Estonia, Cehia, Croația, Slovacia, Polonia, Lituania, Letonia şi Ungaria.
Faptul în sine reflectă că aderarea la UE necesită o îmbunătățire substanțială a cadrelor politice și instituționale. Evaluarea EH indică și că Ungaria și Polonia au cunoscut o ușoară creștere a riscului social, în ultimii cinci ani.
Acest lucru confirmă faptul că instituțiile democratice au fost cumva slăbite în aceste două țări, în ultimul deceniu, existând și proteste publice împotriva acestor evoluții.
Totuși, deși sunt vizibile, protestele nu sunt susținute de majoritatea populației și e puțin probabil să aibă un impact semnificativ pe termen mediu. Iar în studiul EH este vorba şi despre România.
Plătim tributul mişcărilor de stradă din 2017-2018
Este destul de sugestiv lângă cine ne aflăm şi arată stadiul în care suntem. Euler-Hermes (EH) și Allianz prezintă evoluția riscului de țară, în acest an, pentru 102 țări.
Danemarca are cel mai mic nivel de risc și e pe primul loc, conform Indicatorului de Risc Social (IRS), iar România este pe 55.
„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri, față de anul 2015”, spune Mihai Chipirliu, de la Euler-Hermes.
Poziționarea noastră în a doua parte a clasamentului nu e măgulitoare. La momentul 2015, România era pe 51, pe care e acum Ucraina. Se remarcă vecinătatea de clasament cu țări extra-UE, fie din Europa, fie din Asia.
„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri, față de anul 2015.” Mihai Chipirliu, Euler-Hermes
Protestele de stradă frecvente din anii 2017 – 2018, culminând cu 10 august 2018, ca și motivele din spatele lor, dar și instabilitatea politică din ultimii ani, au contribuit la calificativele defavorabile, ce au dus la downgradare.
Țara cea mai vulnerabilă la tulburările sociale din regiune e Turcia, cu un IRS de doar 38,8, pe locul 87, anul acesta cu o deteriorare de 5,2 puncte, din 2015, la distanță de restul regiunii.
Factorii cei mai slabi care contribuie la indicele de risc social al Turciei sunt deprecierea valutară continuă, care crește costurile bunurilor de consum importate, dar şi o participare scăzută a forței de muncă (53% din populația activă), precum şi instabilitatea politică sau inegalitatea veniturilor.
Statele Unite, pe locul 23
SUA se află pe locul 23, cu un IRS de 66,4. Evaluarea EH relevă unele puncte slabe ale participării forței de muncă în SUA (62% din populația activă), inegalitatea veniturilor, cheltuielile sociale publice și încrederea în guvernul lui Donald Trump.
Prin contrast, SUA are rezultate bune la stabilitate politică, eficacitatea guvernului, percepția asupra corupției, creșterea PIB/locuitor și ponderea scăzută a importurilor de mărfuri în PIB (15%), ceea ce, împreună cu o monedă puternică, asigură un risc scăzut de inflație importată.
