Clasamentul este realizat prin calcularea unui indice, folosind şapte criterii, între care cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare şi gradul de concentrare a companiilor publice din industria high-tech.
România s-a plasat cel mai bine, pe locul 12, în cazul valorii adăugate a producţiei şi pe locul 24 la eficienţa educaţiei terţiare. A obţinut locul 27 în cazul densităţii companiilor high-tech, locul 31 la productivitate, 38 la activitatea în domeniul brevetelor, 47 în cazul concentrării activităţilor de cercetare (numărul de profesionişti implicaţi în activităţi de cercetare la 1 milion de locuitori) şi numai locul 48 la intensitatea activităţilor de cercetare (ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare).
În top 10 se mai află în ordine Singapore, Germania, Elveţia, Japonia, Finlanda, Danemarca, Franţa şi Israel.
Rusia a urcat în acest an o poziţie, pe locul 25, după un declin de 14 locuri în 2017, din cauza sancţiunilor occidentale legate de situaţia din Ucraina.
Dintre statele est-europene, cel mai bine plasate sunt Ungaria şi Cehia, care au stagnat pe locurile 27 şi 28. Înaintea României se mai află state precum Grecia (locul 31, în scădere cu o poziţie) şi Lituania (locul 34, în scădere cu două poziţii).
Statele Unite au coborât de pe locul 9 pe 11, în principal din cauza unui declin de 8 locuri în cazul educaţiei terţiare.
Cele mai mari scăderi în acest clasament au fost înregistrate de Noua Zeelandă şi Ucraina, de câte patru locuri fiecare, pe poziţiile 23, respectiv 46.
