Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cele mai importante companii din majoritatea judeţelor României sunt firme străine sau societăţi care au în spate investitori străini.

Cele mai importante companii din majoritatea judeţelor României sunt firme străine sau societăţi care au în spate investitori străini.

România, statul care produce piese de schimb, volane şi elemente de legătură pentru maşini

Cele mai importante companii din majoritatea judeţelor României sunt firme străine sau societăţi care au în spate investitori străini. Care este semnificaţia acestui fapt economic?

Florin Budescu 0 comentarii

Stâlpii prosperităţii sunt 33 de societăţi din 41, lideri de afaceri în cele 41 de judeţe ale ţării, aşa cum reiese din datele pe care Registrul Comerţului le-a comunicat pentru Economica.net.

Majoritatea firmelor care au cele mai mari afaceri din judeţele în care sunt înregistrate au încheiat fiecare anul 2017 cu afaceri nete de peste 1 miliard de lei: anume, 27 din 41, potrivit datelor ONRC şi bilanţurilor de la Ministerul Finanţelor Publice.

Liderii de afaceri din 11 judeţe au realizat în anul 2017 profituri nete cu cel puţin 20% mai mari decât în anul 2016. Constantin Rudniţchi, analist economic, spune că aceste lucruri „nu trebuie să fie pentru nimeni o surpriză. Datele sunt clare de mult. Aşa-numitele companii-nod, cum le definește profesorul Mereuţă - companiile importante din multe industrii -, sunt cu capital străin. Şi la nivel regional se întâmplă aşa”.

 

Atenţie la cine îţi aduce prosperitate!

Guvernul, aminteşte Rudniţchi, „sub o formă sau alta, uneori este împotriva capitalului străin, pe care nu oboseşte să-l critice, de multe ori nemeritat, poate uneori şi pe merit. Cred că nu e cea mai bună politică”.

De ce anume? Când o fabrică precum Dacia Renault (dacă e să luăm un lider naţional de piaţă) şi-ar muta producţia din România, ar trebui să se gândească oricine care ar fi impactul. „Mă refer la impactul pe forţa de muncă, bugetul naţional şi bugetul local”, a atras atenţia „României libere” expertul.

Astfel de critici, crede Constantin Rudniţchi, „nu fac bine, pentru că dau senzaţia de nesiguranţă şi de lipsă de predictibilitate”. În al doilea rând, spune analistul economic, „este nevoie de o abordare fiscală corectă. Am auzit de nenumărate ori că investitorii străini scot bani din ţară sau erodează baza de impozitare, fără să avem vreo dovadă. Avem şi o nouă legislaţie făcută anul trecut, dar nu avem efecte. Nu am văzut un exemplu în care să ni se spună că «firma X a erodat baza de impozitare şi noi, Fiscul, le-am luat banii înapoi»”.

 

Fiscul trebuie să se adapteze

„Organele fiscale, când ai o economie dominată de capital străin, trebuie să se adapteze. Să fie atente şi la preţurile de transfer, şi la o serie întreagă de mecanisme deja cunoscute la nivel internaţional, nu e nici un secret, pentru a vedea dacă se aplică sau nu în România”, a explicat Rudniţchi.

„Având investitori străini atât de mulţi şi care domină economia, n-ai încotro, trebuie să ai un dialog cu ei. Trebuie să asculţi ce vor managerii şi, eventual, să şi faci”, afirmă specialistul.

Ce înseamnă aceasta? Exemplu: Dacia Renault cere de ani de zile o autostradă Piteşti-Constanţa, ori Piteşti-Bucureşti, ori Piteşti-Craiova, ori Piteşti-Sibiu, care să ajute fabrica să-şi ducă mai repede maşinile, dar nu se întâmplă nimic.

Cu alte cuvinte, spune analistul economic, „trebuie să iei de la investitorii străini ceea ce îţi dau, adică un tip de corectitudine, de know-how”. Pe de altă parte, „trebuie să fii conştient că mulţi dintre aceşti investitori sunt undeva, în lanţul de valoare economică a companiei, mai în josul ierarhiei, adică unde valoarea adăugată este de cele mai multe ori destul de mică”.

Ce înseamnă aceasta? „Industria auto a venit cu multe companii aici, dar multe dintre ele fac un soi de lohn auto. Piese, volane, centuri de siguranţă. Nu cercetare, nu creaţie. Trebuie să încerci să aduci şi partea de cercetare, ceea ce cu Dacia s-a reuşit parţial, pentru că are un centru de cercetare la Titu”, aminteşte Constantin Rudniţchi.

Cum s-a ajuns aici? „Din anii ‘90, s-a ajuns aici prin privatizări”, spune Rudniţchi, explicând că „guvernele s-au gândit că sunt companii de stat care pot fi salvate cu investitori străini. Unele dintre ele au fost salvate, altele nu. A existat o lipsă de capital autohton la antreprenorii români. Poate că nici băncile nu au fost atât de flexibile ca să ofere credite pentru dezvoltare şi unele au dat faliment. Cazul cel mai cunoscut este cel al Bancorex”.

„Au fost ani în care valuri de investitori străini au venit în Ungaria, Cehia, Polonia şi care au fost văzuţi, la un moment dat, ca nişte salvatori ai economiei. Acum sunt priviţi uneori ca nişte paria”, a spus pentru „România liberă” analistul economic.

 

Lideri de piaţă în judeţele din România

Alba Star Assembly SRL, parte din grupul german Daimler AG, produce şi asamblează cutii de viteză pentru maşinile Mercedes Benz. 7,32 miliarde de lei cifră de afaceri în 2017, de peste patru ori mai mare decât în anul 2016.

Arad Takata România SRL, fabrica de componente auto din Arad, e subsidiara locală a companiei japoneze Takata Corporation. A încheiat anul 2017 cu afaceri nete de peste 2,74 miliarde de lei, cu peste 6% mai mult decât cu un an în urmă.

Argeş Automobile Dacia SA, cel mai mare producător român de automobile din ţara noastră, parte a grupului Renault, a încheiat anul fiscal 2017 cu afaceri nete de 23,14 miliarde de lei, cu peste 11% mai mari decât pe exerciţiul financiar anual precedent.

Bacău - Dedeman, investitor autohton deţinut de fraţii Pavăl, este cel mai mare lanţ de magazine de bricolaj din România. A încheiat anul 2017 cu afaceri nete de 6,33 miliarde de lei, cu peste 20% mai mari decât în 2016.

Braşov - Autoliv România SRL producător de sisteme de siguranţă auto, e subsidiara locală a grupului suedez Autoliv. A încheiat anul 2017 cu afaceri nete de 3,92 miliarde de lei, cu peste 10,6% mai mari decât în anul precedent.

Bucureşti - Cel mai mare jucător din economia Capitalei este OMV Petrom Marketing SRL, ce administrează reţeaua de benzinării OMV. Are afaceri nete de peste 15 miliarde de lei în 2017, cu circa 4,6% mai mari decât în anul anterior.

Cluj - Mol România Petroleum Products SRL, subsidiară MOL Group, operează lanţul de benzinării MOL. A avut în anul 2017 afaceri nete de 5,46 miliarde de lei, cu 15,5% mai mari decât în 2016.

Constanţa - Rompetrol Rafinare SA, controlată de grupul kazah de stat KazMunayGas, administrează rafinăria Petromidia. Este cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România. A terminat anul 2017 cu afaceri nete de 11,19 miliarde de lei, cu peste 27,5% mai mari decât în exerciţiul financiar anual precedent.

Dolj - Producătorul de automobile Ford România a încheiat anul 2017 cu afaceri nete de 4,82 miliarde de lei, cu peste 29,8% mai mari decât în 2016.

Comentarii

loading...