Prorectorul Florin Stănică, profesor de pomicultură la Facultatea De Horticultura București, dă o nouă perspectivă sectorului fructifer din România

Prorectorul Florin Stănică, profesor de pomicultură la Facultatea De Horticultura București, dă o nouă perspectivă sectorului fructifer din România

Românii pot avea livezi de curmali, kiwi și banani

O știre apărută în rubrica “Faptul divers” a “României libere,” scrisă de Petre Mihai Băcanu, în anii comunismului, intitulată “Bananul de la Pianu de Sus,” l-a pus pe profesorul Florin Stănică, cel mai pasionat cadru didactic român în dendrologie, pe drumuri spre județul Alba.

Marius Ghilezan 0 comentarii

Astăzi, după o muncă de cercetare de peste un deceniu, avem prima specie de banan, aclimatizată, bună de plantat pe spații întinse.

Fiind atenți la modificările climei și orientați spre noile tendințe consumeriste, cercetătorii Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (Admitere aici), coordonați de prorectorul, profesor universitar, Florin Stănică, au reușit să aclimatizeze cinci specii pomicole exotice de pe meleaguri îndepărtate: Banana Nordului sau Paw Paw (Asimina triloba), Kiwi (Actinidia deliciosa), Baby kiwi (Actinidia arguta), Curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba), cu fructe alungite și cu fructe rotunde.

Zi de sâmbătă. Soare cu dinți. În mica livadă de cercetare din spatele clădirii Facultății de Horticultură, construită în urma unui grant european, profesorii și studenții asistă la prezentarea celor cinci specii de plante.

Profesorul Florin Stănică începe cu prezentarea istoricului curmalului dobrogean, o plantă adusă de coloniștii greci, încă din antichitate. Îl găsim lângă cetățile vechi, în Ostrov, în Mahmudia, în Jurilovca.

“Înflorește la sfârșitul lunii iunie, atunci când nu mai sunt înghețuri. Pe lăstari, într-o perioadă de o săptămână, se diferențiază mugurii de rod, apoi apar fructele și frunzele. E o plantă miraculoasă”, susține prof. Stănică. 
 

Cultivarea curmalului pe suprafețe întinse, mai ales în zonele nisipoase și cu o climă secetoasă, poate aduce venituri consistente proprietarilor de livezi, ne spune domnia sa. “Pe un hectar se pot obține 20-30 de tone de curmale.”

Prețul vrac al unui kilogram este de 20 de lei, adică 4 Euro. Deci, un fermier cu inițiativă poate obține 80.000 de euro pe an, dacă își angajează un specialist format de Facultatea de Horticultură din București.

Din zece mii de flori, doar o floare prinde rod, recunoaște profesorul Stănică, mânuind foarfeca pe care o ține, precum gangsterii pistolul la curea. Are și soluția. Crestează, față de noi, mirații lumii, tulpina pomului sub un lăstar. O metodă de stimulare a procesului de producere a fructelor. Toată energia pomului se va canaliza astfel spre mugurii de rod, șmecherie, nu? Știință, cât cuprinde.

Marile eșecuri din livezile românești derivă din necunoaștere, nu din modificările climatologice, pe care ni le dictează apărătorii de croitorași cenușii.

Croitorașul cenușiu a distrus stejarul din Piața Libertății din Timișoara

Apropo de dreptul dăunătorului de protecție statală (același care ne-a blocat mai multe tronsoane de autostrăzi), acesta a ucis stejarul sădit de Regina Maria în Piața Libertății din Timișoara, încă din 1923. Avem viermi, dar nu ne mai putem bucura de fălnicia unui arbore secular. Trăim vremuri asupritoare, fel de fel de ONG-uri ne organizează viața.

Revenind la curmalul aclimatizat, acesta, conform creatorilor săi, se poate cultiva în zone plane și colinare, într-un climat cu ierni blânde.

Zonele favorabile pentru cultura curmalului dobrogean sunt cele din partea de sud a țării, dar și cele din Câmpia de vest.

Fructele se recoltează începând din luna septembrie până în octombrie, pe măsură ce fructele se coc.

”Curmalul chinezesc conține 1.000 miligrame de vitamina C pe 100 grame de produs proaspăt, adică dacă am mânca 100 grame de curmale chinezești într-o zi ne-am asigura necesarul de vitamina C, pentru 10 zile”, a mărturisit profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București.

 

1000    de mg de Vitamina C pe 100 de grame

Un fruct de curmal dobrogean conține 1.000 miligrame de vitamina C pe 100 grame de produs proaspăt, adică dacă am mânca 100 grame de curmale chinezești într-o zi ne-am asigura necesarul de vitamina C, pentru 10 zile.

 

25-28% zaharuri

Curmalul chinezesc este deosebit de bogat în zaharuri, poate depăși 25-28% conținut de zaharuri în fruct.

 

Venituri de 80.000 de Euro/ha

Dacă se respectă condițiile tehnice și vremea ține cu noi, putem obține până la 80.000 de euro la ha, doar că investiția inițială costă.

 

Românii au de astăzi alternativa la producția de meri: culturile de Kiwi, curmali și Simina, bananul 100 % românesc

 

 Profesorul Florin Stănică explică de ce miroase a stricat floarea de banan

Experții pregătiți de Facultatea de Horticultură pot fi viitorii consultanți ai noilor investitori în cultura de curmal dobrogean.

Bananul american sau pomul Paw-Paw poate crește pe terenuri fertile, în luncile râurilor, pe pământuri în care nu băltesc apele. El provine din Toledo, statul Ohio. A fost adus în anul 1926 de către familia preotului Ioan Suciu, plecat în America pentru a aduna bani să-și cumpere terenuri în Ardeal. A fost semănat la umbra casei din Pianu de Sus. Noroc că acolo era locul ideal, explică descoperitorul ei, profesorul Stănică. Acesta recunoaște că Petre Mihai Băcanu a fost cel care l-a îndemnat să caute miraculosul pom. Îmi povestește că atunci când a aflat de la un cercetător, pasionat de publicistică, a plecat deîndată spre Pianul de Sus, în căutarea bananului american, așa cum era prezentat în ziar. Nepoții preotului Suciu l-au arătat în curte. De aici, a început fantastica luptă pentru aclimatizarea bananului american, numit de amerindieni, Paw-Paw. 

Orice plantă nouă se adaptează mai greu. Aduce câteva exemplare din Italia. Le aclimatizează. 

Citește și: Afacere la cheie cu gâște Toulouse

Prețuri mari, tehnologii noi

În plantația de la Facultatea de Horticultură există, grație unui sponsor, o suprafață de umbrire. În plus, pentru că fructele sunt foarte zemoase, cu o pulpă cremoasă - care seamănă la gust cu mango, banană și ananas - cercetătorii au inventat o plasă de colectare.

Fructele devin mari. Pot atinge o greutate de până la 300 de grame. Pielița este verde-gălbuie, la maturitate deplină fructele devin moi, acesta este momentul în care trebuie recoltate. Pulpa are o culoare galben-aurie, este deosebit de gustoasă, iar fructul se consumă cu lingurița”, ne povestește profesorul de la USAMV București, lăsându-ne gura apă.

În cele din urmă, doctoranzii profesorului ne servesc cu o înghețată din miraculosul fruct, ținut în condiții speciale peste iarnă, la temperaturi controlate și la amestec dozat de oxigen, în încăperi dedicate.

Cercetătorii de la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București realizează un studiu privind comportamentul consumatorilor, astfel încât să poată prezenta viitorilor investitori și caracteristicile pieței.

Recunosc că are un gust deosebit. Momentul savurării îmi amintește de sfârșitul unei vânători africane, când din teama acumulată, orice suc mi s-a părut regal.

Planta are muguri floriferi, explică Stănică. Floarea are șase petale, de aceea se numește Asimina Triloba. Are un miros de carne râncedă. Polenizarea nu se face cu albine sau bondari, ci de muște, atrase de mirosul de stricat.


 

Foto: Simina, bananul românesc

Curmalele se mănâncă mai mult uscate. Procesul tehnologic costă. Nu vă gândiți că rămâneți cu 80.000 de euro în buzunar.

Banana Nordului sau mai indianistic - Paw-Paw-ul - e înregistrat oficial. Poate fi trecut în lista de subvenții a Ministerului Agriculturii. Numele său e de Simina. Provine de la latinescul Asimina Triloba.

Kiwiberry, mândria profesorului Stănică

 

România s-a situat în top 10 cultivatori de pomi fructiferi din Uniunea Europeană, cu o suprafaţă cultivată de pomi fructiferi de 62.000 de hectare în 2017. De asemenea, România este pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa plantată cu meri, arată Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, conform Ziarului financiar.

În acest sens, profesorul Stănică recomandă renunțarea la producții de mere – ieftine la prețul de vânzare – așa cum au făcut-o deja austriecii din zona Graz, care au ras culturile de meri fructiferi pentru a pune în loc Kiwi, cu mult mai bun randament. Un kilogram de Kiwi e de zece ori mai scump decât unul de mere, iar trendul consumului e ascendent.

Profesorul Stănică mai explică șarmant că pomul de Kiwi nu provine din Noua Zeelandă, așa cum am fi crezut, ci din China, acolo de unde a fost adus pe o plantație din Oceania.

O tânără din Noua Zeelandă s-a dus în vizită la sora ei în China. Amândouă au gustat din “piersica maimuței.” Pentru că le-a plăcut, semințele au fost duse unui pepinierist din Noua Zeelandă, cel care a obținut cele mai bune soiuri, în scurt timp, mai spune Stănică.

De unde provine numele de Kiwi

Kiwi e numele albilor din Oceania. Noua Zeelandă a exportat prima oară produsele sub numele de Agrișe chinezești. Acesta nu a fost agreat de către consumatorii englezi.

Plantația de la Agronomie are două feluri de Kiwi. Unul verde și unul roșu. Cele două sunt omologate de către statul român.

Înflorirea masculilor este mai lentă decât a femelelor, explică râzând profesorul. E o liană foarte viguroasă. Crește până la cinci metri. Trebuie însă să aibă un sistem de sârme în cruce, astfel ca lăstarii să fie controlați. 

Poate fi cultivat în sistem ecologic. Nu suportă băltirea și nici vântul. Pentru a evita acestea, e nevoie de protecții sau stâlpi de beton și plasă anti-grindină, având și rol de umbrire.

Are nouă din zece aminoacizi esențiali organismului.

Cele patru soiuri de pomi fructiferi pot fi cultivați intensiv pe anumite terenuri din România, doar cu o singură condiție: puieții să provină de la Facultatea de Agronomie din București și nu din piețe, unde au apărut fel de fel de produse contrafăcute.

Poate nu în ultimul rând trebuie subliniat un aspect important. Cultura, ca să dea randament, se face științific. Astfel, dacă plecați la drum, să vă luați în însoțitor de recoltă. Nu neapărat cu doctoratul terminat.

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

loading...