Firmele specializate în recuperarea creanţelor bancare nu vor mai putea cere debitorilor sume care să depăşească dublul valorii cu care ele au cumpărat creanţele de la bănci.
Este cea mai importantă prevedere a unui proiect de lege iniţiat de deputatul Daniel Zamfir şi adoptat recent de Senatul României. În prezent, proiectul a intrat pe traseul legislativ în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.
Pentru sutele de mii de români care au ajuns în postura de a fi datori către firmele specializate în recuperarea de creanţe ar fi o veste extraordinară, în condiţiile în care, practic, datoriile lor vor scădea şi cu 80%.
În prezent, legea permite firmelor care recuperează creanţele să urmărească debitorii pentru întreaga sumă împrumutată de la bancă, plus dobânzile aferente, din care se scad doar ratele achitate. Cum, în majoritatea cazurilor, în prima jumătate a perioadei de creditare împrumutaţii plătesc practic doar dobânzi, în cele mai multe situaţii restanţierii ajung să fie datori cel puţin cu întreaga sumă împrumutată iniţial. Doar negocierile lungi, purtate cu firmele de recuperare şi însoţite aproape în toate cazurile de achitarea unei părţi din datorie, la începutul acordurilor, mai reuşesc să reducă din povară.
Impactul modificării ar fi unul uriaş pentru că băncile din România, alături de cele din Ungaria, au fost campioane în ceea ce priveşte curăţarea bilanţurilor prin externalizarea creditelor neperformante, uneori către firme care sunt controlate chiar de băncile creditoare.
Cât plătesc firmele pe datoriile românilor
Apariţia proiectului de lege poate fi un răspuns şi pentru secretomania de care firmele de recuperări au dat dovadă întotdeauna atunci când au fost întrebate cât plătesc pe creditele preluate de la bănci. Astfel de cifre au fost disponibile doar „pe surse”, firmele nedorind să dea detalii, invocând concurența de pe piaţă. A făcut-o, totuşi, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, cel care, într-o prezentare realizată anul trecut, a arătat că, în medie, pentru creditele persoanelor fizice, firmele de recuperare au plătit circa 9% din suma împrumutată. Mai mult, avocaţii care activează în domeniu ştiu că sunt şi cazuri în care pachete de credite negarantate cu ipoteci au fost vândute şi cu 3-5% din valoarea lor.
Concret, pe baza cifrelor înainte de Georgescu, putem trage concluzia că datoriile restanţierilor vor scădea cu până la 80%, în condiţiile în care noua lege spune că ei vor plăti maximum dublu din suma plătită de recuperator, adică cel mult 18% din întregul credit.Astăzi, în cele mai fericite cazuri, restanţierii ajung să plătească cel puţin 60% din datoria iniţială. În cel mai rău caz, o plătesc integral.
Potenţial imens de „sacrificaţi“
Doar în anul 2016, arată ultimele date ale BNR, băncile au vândut credite de peste 1,5 miliarde euro, iar din 2010, de când s-a lansat această modă ca soluţie pentru curăţarea bilanţurilor, sumele sunt evaluate la peste 9 miliarde euro.
Pe de altă parte, potenţialul de viitori restanţieri este şi el unul semnificativ. Potrivit datelor oficiale, în ianuarie 2018 erau circa 171.000 de debitori cu restanţe de peste 30 de zile. La 90 de zile, ei sunt scoşi deja din bilanţuri.
» Datoriile restanţierilor vor scădea cu până la 80%, în condiţiile în care noua lege spune că ei vor plăti maximum dublu din suma plătită de recuperator, adică cel mult 18% din întregul credit.
