Pieţele financiare au luat-o razna, începând de la New York Stock Exchange, de vineri, 1 februarie.

Pieţele financiare au luat-o razna, începând de la New York Stock Exchange, de vineri, 1 februarie.

Scăderi pe piața bursieră. Cum afectează criza Dow Jones România

Pieţele financiare au luat-o razna, începând de la New York Stock Exchange, de vineri, 1 februarie. Fluctuaţiile au continuat, amplificându-se, luni şi marţi, 4-5 februarie. Bursa din Tokyo a scăzut în cel mai alert ritm din anul 1990 încoace.

Florin Budescu 0 comentarii

Care sunt cauzele acestei mici şi turbulente furtuni, cum pare în prezent - pentru că datele arată că s-ar fi oprit, cu pierderi substanţiale pentru jucătorii de pe pieţele financiare importante?

Liviu Moldovan, analist de pieţe financiare externe, recapitulează. “A fost o uşoară corecţie vineri, pe Wall Street, în urma faptului că un indicator macroeconomic a fost publicat cu o valoare mai mare tot vineri”, spune Moldovan.

Care e acest indicator? “Câştigurile medii orare pe ianuarie au înregistrat o dinamică anualizată de 2,9%, faţă de 2,5%, cât fusese luna precedentă. Deci salarii mai mari”, explică expertul. De aici a pornit ideea că va apărea un puseu inflaţionist, ce va obliga Fed să ridice mai agresiv dobânda.

Algoritmul de tranzacționare

Totuşi, cum se explică evoluţia? “Psihologic”, spune Liviu Moldovan, detaliind că “există investitori mai optimişti, mai pesimişti, unii care au cumpărat acum trei ani şi au un profit mai mare şi acum vând. Cei care au cumpărat acum două luni încă mai aşteaptă să mai crească. Nu toată lumea vinde aşa, deodată”.

Aici intervine factorul “algoritm de tranzacţionare”. Fiecare mare casă de brokeraj, bancă, instituţie financiară, informează Moldovan, are câte un algoritm, un soft.

“În timpul sesiunii de marţi, 5 februarie, indicele S&P 500 a străpuns un indicator tehnic – media la zi la 50 de intervale, pe graficul zilnic. Acesta ar putea să fie un mecanism de declanşare pentru acele softuri” şi ar fi declanşat, conform expertului, vânzarea de către acele programe.

Dar analistul economic Ion Radu Zilişteanu crede că lucrurile sunt mai complicate. “Eu nu mai cred în chestia asta, cu softurile de tranzacţionare, după ce am văzut că situaţia este persistentă. Softurile pot fi oprite. Şi astăzi (n.n. - miercuri, 6 februarie) este tot volatilitate foarte mare pe pieţe”, atrage atenţia Zilişteanu.

„Chiar acum (n.n. - miercuri după-amiază, adică după clopoţelul de deschidere a zilei de tranzacţionare de miercuri pe Coasta de Est a SUA), indicele Dow Jones a avut un minim de 23.106,5 puncte şi un maxim de 24.321 de puncte.”

Situaţia nu este chiar atât de rea

Aceasta înseamnă o variaţie de 1.200 de puncte. „Acum, se tot mişcă pe la 23.650-23.700. Există şi indicele VID de volatilitate, care a atins ieri nişte cote enorme, nemaiîntâlnite în istorie”, spune Ion Radu Zilișteanu.

Dar Liviu Moldovan îl contrazice. Da, spune acesta, e cea mai importantă cădere, “dar ca număr de puncte. Indicele Dow Jones s-a dus marţi la 26.000, ceea ce înseamnă o scădere de 1.000 de puncte. Dar, dacă ne uităm la scăderile procentuale, de destule dăţi a scăzut cu puţin peste 3%. Procentual contează”.

Moldovan dă un exemplu comparativ sugestiv. “Şi noi, până în 2007, spuneam că leul a crescut faţă de dolar cu un milion. De la apariţia leului nou, prin denominare, efectul psihologic a scăzut dramatic”, spune expertul Admiral Markets.

Aşadar, “nu datele fundamentale, nu dinamica economiei, nu lucruri de genul acesta au determinat ceea ce s-a petrecut, ci pur şi simplu tranzacţionarea pe bază de algoritm. Ar mai putea să continue o zi sau două şi cu asta – basta. Mă aştept ca turbulenţele să se disipeze într-o perioadă scurtă de timp, pentru că nu au fundamente în economie”, spune Liviu Moldovan.

Nu afectează numai acţiunile firmelor, ci şi disponibilităţile investitorilor de a finanţa datorii publice sau private din ţări percepute ca mai riscante, cum e şi România. Ne afectează capacitatea de a împrumuta a statului român şi afectează volumul de investiţii private.“ - Ion Radu Zilişteanu, analist economic

Este posibil să se repete scenariul debutului crizei subprimelor din 2007? “În 2007-2008, sistemul financiar bancar era praf. Pârâia pe la încheieturi. Nu este cazul acum. Creşterea economică este solidă. Nu dă semne că vom avea cumva hiperinflaţie. Indicatorii macroeconomici arată bine. Nu sunt fundamente pentru o scădere prelungită pentru pieţe, adică să vedem indicele DowJones sub 20.000 sau 15.000, pe corecţii de 30%”, a declarat pentru “România liberă” Liviu Moldovan.

România ar putea fi afectată indirect

Cum ar putea fi afectată România? “Scăderi pe piaţa bursieră şi cam atât. Nici pieţele valutare internaţionale nu au făcut mare lucru. Nu văd pericole. Nici pe depate nu discutăm în paradigma crizei globale, care se transmite în România. Leul e stabil. Au mai fost episoade de genul acesta”, crede expertul.

“Bursa românească e foarte mică - 10 milioane de euro tranzacţionare pe zi”, a explicat Ion Radu Zilişteanu. Conform acestuia, impactul poate fi “prin intermediul consecinţelor financiare şi economice pe care căderile de burse mari din lume pot să le aibă asupra României”. Astfel, pot creşte costurile de finanţare.

“Poţi să nu mai găseşti de unde să împrumuţi bani.  Chestiunea nu afectează numai acţiunile firmelor, ci şi disponibilităţile investitorilor de a finanţa datorii publice sau private din ţări percepute ca mai riscante, cum e şi România. Ne afectează capacitatea de a împrumuta a statului român şi afectează volumul de investiţii private”, explică Zilişteanu.

Mai apoi, există un comportament tipic al investitorilor, care, la turbulenţe foarte mari pe pieţe, se “refugiază în active gen titluri de stat şi metale preţioase, iar banii de investiţii se împuţinează astfel”.

Expertul atrage atenţia că profilul investiţional al celor ce fac investiţii este cel al „uliilor”, “de genul celor ce joacă ETF (n.n. - exchange trade funds – pachete de acţiuni foarte profitabile, amestecate cu altele total neatractive, ce se vând iniţial excelent, apoi cad brusc)”.

Urmează o nouă criză globală? E foarte greu de spus, opinează Ion Radu Zilişteanu, atrăgând totuşi atenţia că “nivelul total al datoriilor este de trei ori mai mare decât volumul total al banilor existenţi în circulaţie în lume. Este vorba despre datoriile guvernelor, publice, şi cele ale firmelor, private. Oricând, o evoluţie pe sentiment negativ poate duce la probleme foarte mari”.

Citește totul despre:

#criza #burse #corectii

Comentarii

loading...
Loading...
loading...