„Ca mulţi dintre voi, văd adunându-se nori de furtună”, a spus Lipton. Oficialul FMI se teme „că munca de prevenire a crizei este incompletă”.
Astfel, spune el, băncile centrale ar trebui, probabil, să încheie perioada de „explorare a măsurilor neconvenţionale de politică monetară. Cu toate că eficienţa lor este incertă, trebuie să fim îngrijoraţi de influenţa politicii monetare“.
Nici guvernele nu au prea mult spaţiu de manevră, fiind deja afectate de nivelul ridicat al datoriilor. „Nu trebuie să ne aşteptăm ca guvernele să aibă un spaţiu amplu pentru a răspunde unei recesiuni de felul celei cu care ne-am confruntat în urmă cu zece ani“, a explicat Lipton, adăugând că, din punct de vedere politic, măsurile de stimulare ar putea fi dificil de explicat cetăţenilor, ţinând cont de povara financiară pe care o creează.
De ce ne interesează acest subiect? Lumea este globalizată. România nu este într-un glob de sticlă, ci e afectată de recesiunile şi de crizele globale. Acum 10 ani, criza subprimelor din SUA s-a propagat în Europa de Vest şi a ajuns, un an şi jumătate de la primul semnal american, la Bucureşti.
Aşadar, ce se întâmplă la Washington, Beijing sau în Frankfurt pe Main, unde e sediul Băncii Centrale Europene (BCE), ne interesează, pentru că ne afectează.
În nici un caz nu vor urma falimente
Ne îndreptăm spre o nouă criză de amploarea celei din anii 2007-2009? Liviu Moldovan, analist de pieţe internaţionale, spune: „Mi se pare exagerat. FMI vede că va veni cu siguranţă o criză gen 2008. În opinia mea, dacă este să se întâmple în 2019 ceva de acest gen, va fi o recesiune, nu o criză”.
Falimente? „În nici un caz falimente, ca în anii 2007-2008. E posibil să apară anumite scăderi de PIB, dar nu la nivelul celor din anii 2008-2009”, a explicat pentru „România liberă” Moldovan. La nivelul acelor ani, spune expertul, un pericol poate mai mare decât scăderea abruptă a economiei a fost cel al deflaţiei. De aceea, Federal Reserve, în decembrie 2008, a anunţat primul dintr-o serie de programe de combatere a deflaţiei, prin măsurile de relaxare cantitativă.
S-a terminat cu relaxarea cantitativă
„Banca Centrală Europeană s-a confruntat cu fenomenul acesta al deflaţiei câţiva ani mai târziu şi a intervenit la fel. Opinia lui Lipton e că băncile centrale ar trebui să mai înceteze cu programele de stimulare… cine mai face acum relaxare cantitativă, adică tipărire de monedă?”, s-a întrebat retoric Liviu Moldovan.
„FMI vede că va veni cu siguranţă o criză gen 2008. În opinia mea, dacă este să se întâmple în 2019 ceva de acest gen, va fi o recesiune, nu o criză.“ – Liviu Moldovan, analist de pieţe internaţionale
Când a făcut ultima dată BCE tipărire de monedă? „Luna aceasta. Dar nu sunt zece bănci centrale pe lumea asta care fac aceasta. Singura rămasă pe calea aceasta este Banca Centrală Europeană”, a subliniat Moldovan.
BCE însă a anunţat de un an că decembrie, adică acum, „va fi ultima lună când va face aşa ceva. Programul iniţial a fost de vreo 90 de miliarde de euro pe lună, a redus treptat şi acum nu ştiu dacă mai fac pe 10 sau 15 miliarde de euro. BCE a mers pe o reducere treptată a relaxării cantitative”, arată specialistul.
Riscul indus de războiul comercial SUA-China
Cel mai mare risc imediat este actualul război comercial dintre SUA şi China, a atras atenţia oficialul FMI. Dacă toate taxele vamale cu care ameninţă cele două ţări sunt adoptate, până în anul 2020 se vor pierde trei sferturi, ca procent, din PIB-ul global, a estimat FMI.
„Aceasta ar fi o rană autoimpusă. Este vital ca acest armistiţiu (anunţat recent între Washington şi Beijing) să ducă la un acord durabil, care să evite intensificarea sau extinderea tensiunilor. Dacă nu se va întâmpla
aceasta şi se ajunge la un impas, ar putea exista o fragmentare nocivă a economiei mondiale, care ar putea provoca o scădere a activităţii economice”, a avertizat oficialul FMI.
Lipton are dreptate cu pericolul războiului comercial dintre SUA şi China, crede Liviu Moldovan. Totul porneşte de la politica de protecţionism economic impusă de Donald Trump, explică Moldovan.
Aceasta „a început să fie pusă în practică prima dată cu ridicări de tarife la importurile de oţel şi aluminiu, 10%, respectiv 25%. Apoi, Washingtonul a lansat un program de augmentare a tarifelor vamale pentru mărfuri în valoare de 200 de miliarde de dolari”, aminteşte expertul.
Evident, reacţia Beijingului a fost pe măsură: a anunţat măsuri de retorsiune similare. „Spre exemplu, undeva la 40% la importurile de automobile din SUA. Şi compania Tesla este foarte afectată”, a spus RL Liviu Moldovan.
Părţile au anunţat, acum 10 zile, un armistiţiu de 90 de zile, odată cu Summitul G20. Urmau să mai intre astfel de augmentări de tarife de la 1 ianuarie. Pieţele au primit bine aspectul, dar a venit pe nepusă masă scandalul Huawei, în care fiica fondatorului companiei, Meng Wanzhou, a fost arestată în Canada.
„Aceasta, pesemne, va avea darul să îngheţe discuţiile despre un posibil acord comercial între cele două superputeri. În opinia mea, cred că se va ajunge cumva la un acord comercial şi se vor evita măsurile de acest gen”, crede analistul de pieţe internaţionale.
Care este mecanismul ce ar putea declanşa o criză globală? „Conflictul comercial SUA-China e motiv de recesiune, nu de criză. Criză e când se sparge un balon de piaţă, când se întâmplă un fenomen violent, dar acum nu avem astfel de baloane”, crede Liviu Moldovan.
„Am avut bula criptomonedelor, care s-a spart şi încă mai are de răsuflat. Nu identific alte bule de piaţă. Pot să fie pieţe care au cumva o suprapresiune, dar nu este ceva la modul de balon speculativ, care să pocnească”, spune Moldovan.
Vor fi necesare corecţii. „Am avut undeva un 10% corecţie la acţiunile de pe Wall Street, dar s-a mai eliminat din presiune. Nu este însă bulă speculativă nici pe departe. Nu suntem într-o situaţie de genul celei din anii 1999-2000, cu bula.com sau lucruri de acest gen”, a explicat RL specialistul.
El a amintit că petrolul s-a ieftinit, ceea ce este un lucru bun pentru economie. „Zona economică europeană este posibil să se confrunte cu o lipsă de vigoare a economiei, dar nu este ceva periculos. Joi o să avem şedinţa Băncii Centrale Europene, cu o conferinţă de presă a lui Mario Draghi, şi o să vedem ce are de gând BCE să facă anul viitor”, a spus pentru „România liberă” Liviu Moldovan, analist de pieţe internaţionale.
