Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Se prefigurează mari probleme de finanţare pentru deficitul bugetar

Se prefigurează mari probleme de finanţare pentru deficitul bugetar

Criza bugetară se amplifică şi se întrevăd noi provocări tot mai mari pentru coaliţie şi Guvern. Pe acest fundal, Finanţele încearcă în continuare să se împrumute de pe diferite pieţe.

Florin Budescu 0 comentarii

Românii pot subscrie, de joi, pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei, în Programul Tezaur, cu scadenţe la 1, 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5%, respectiv 5%. Veniturile aferente sunt neimpozabile, informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

„Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor ce pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea unei cereri doar în perioada de subscriere“, precizează MFP.

Titlurile de stat sunt în formă dematerializată şi au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este plătită la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans.

„Emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua pe tot parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni, iar maturităţile vor fi stabilite în funcţie de interesul manifestat de investitori“, menţionează reprezentanţii ministerului.

În primele patru luni ale anului, peste 26.000 de români au investit în titluri de stat peste 1,4 miliarde lei. Cele mai multe subscrieri au fost făcute în Bucureşti, Prahova, Cluj şi Argeş.

 

Creşte nevoia de bani

Sorin Dinu, analist economic, interpretează că „foamea de bani oricum este mare. Pe 29 aprilie au plătit 8,8 miliarde lei răscumpărare internă şi nu au acoperit toţi banii, pentru că au luat, de la BNR sau din banii pe care i-au luat cu împrumut, în jur de 5 miliarde lei. Dacă mai plătesc 1,18 miliarde de euro în luna mai şi cu încă vreo 8,8 miliarde de lei în iunie, au probleme de finanţare mari de tot “.

Anul trecut în martie – a amintit Dinu pentru „România liberă“ – MFP a avut un surplus, deşi a fost deficit bugetar: „După cum arată datele de acum, de pe luna martie, există un deficit de vreo 200 de miliarde lei faţă de anul trecut, când a fost un excedent de circa un miliard de lei“.

Mai departe, urmărind cicluri comparative, anul trecut în luna aprilie a fost un deficit de aproape 1,6 miliarde lei, „de unde poţi să tragi concluzia că în aprilie anul acesta va fi tot deficit. Problema MFP cu finanţarea este extrem de mare“, susţine expertul.

La fel, bugetul de asigurări sociale pe luna martie a acestui an are un deficit cumulat de 1,5 miliarde lei. Anul trecut avea un excedent de 115 milioane de lei. Bugetul asigurărilor de sănătate avea, şi el, anul trecut un deficit de 324 milioane lei. Acum, tot în luna martie, are un deficit de un miliard de lei.

Contextul este că contribuţiile de asigurări sociale pe primele trei luni au crescut cu peste 21%, iar anul trecut cu peste 30% – având în vedere că aceste contribuţii au crescut pe fondul creşterii salariilor. Aşadar, în valoare reală, eliminând efectul masei monetare mărite disponibilă la taxare, contribuţiile, în valoare absolută, poate chiar au scăzut.

„În acelaşi timp, art. 7 (n.r., aşa-zisa soluţie nucleară) este pe masa Comisiei Europene. Mai este şi un glonţ care a trecut pe lângă ureche, cu Standard&Poor’s, care a fost gata să downgradeze România la rating junk. Probabil că în august-septembrie, când România nu va mai deţine preşedinţia Consiliului UE, lucrurile se vor schimba dramatic“, atrage atenţia Dinu.

 

Au crescut rezervele valutare pe fondul împrumutului din MTN

Totuşi, rezervele valutare au crescut cu 5,18%, până la 33,69 miliarde euro la finele lunii aprilie, de la 32,03 miliarde euro la 31 martie 2019, iar rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, potrivit datelor BNR.

În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea rezervei de aur s-a situat la 3,820 miliarde euro. În cursul lunii aprilie au avut loc intrări de 3,522 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euro-obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 3 miliarde euro)
şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 1,862 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2019 au fost de 37,510 miliarde euro, faţă de 35,865 miliarde euro la 31 martie 2019.

Sorin Dinu, analist economic: "Rezervele valutare au crescut pentru că au intrat banii din împrumutul de 3 miliarde de euro luat la MTN, la Bursa din Luxemburg."

Plăţile scadente în luna mai 2019 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 1,186 miliarde euro.

„Rezervele valutare au crescut pentru că au intrat banii din împrumutul de 3 miliarde euro luat la MTN, la Bursa din Luxemburg. Comunicatul BNR spune că au fost 3,5 miliarde euro intrări şi au avut ieşiri de peste un miliard de euro“, explică analistul economic Sorin Dinu.

„Mai exact“, continuă Dinu, „3,522 miliarde euro intrări şi 1,162 miliarde euro ieşiri, care reprezintă serviciul datoriei avute către Comisia Europeană, la împrumutul de 20 de miliarde euro făcut de România în anul 2009, în plină criză“.

„La finalul comunicatului, BNR spune că plăţile pentru datorie sunt de 1,186 miliarde euro“, explică expertul.

Titlurile de stat emise pentru populaţie sunt o altă metodă de a trage bani? MFP, susţine specialistul, doreşte astfel „să lovească băncile. Se vor finanţa astfel mai ieftin decât la bănci, ocolind creşterea ratelor dobânzilor, din cauza perspectivei finanţelor publice. Ei cred că dacă fac chestiunea aceasta, poporul, în patriotismul lui, va arunca bani în Guvern, într-o fericire continuă“.

Însă ultimele trei luni de evoluţie a atragerii de bani din titluri de stat de la populaţie „au dovedit că lucrurile nu stau astfel. S-au tras 700 milioane lei în februarie. În martie au încasat doar 500 milioane lei, deci nici măcar cât au răscumpărat, adică peste 900 milioane lei, apoi în aprilie au atras numai puţin peste 200 milioane lei de la populaţie“, arată Dinu.

Aceasta arată că încrederea populaţiei scade tot mai mult, susţine expertul, care atrage atenţia că „în prospectul de emisiune de acum (n.r. – în Programul Tezaur) au ridicat orice limitare de sumă investită etc., doar-doar vor mai aduna nişte bani. Luna trecută, MFP nu a reuşit să plaseze certificatele de trezorerie şi nu reuşesc de vreo două sau trei luni încoace
să-şi atingă acest obiectiv“.

De notat, în context, ştirea că execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat, pe primul trimestru al anului 2019, cu un deficit de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,54% din PIB, comparativ cu un deficit de 4,46 miliarde lei (0,48% din PIB), cât a fost înregistrat în perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate chiar de Ministerul Finanţelor Publice. Din nou, cifrele comparative anualizate indică un trend negativ.

Comentarii

loading...