Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat 400 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 89 de luni, la un randament mediu de 4,69% pe an.

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat 400 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 89 de luni, la un randament mediu de 4,69% pe an.

Semnificaţia împrumuturilor făcute de Ministerul Finanţelor de la bănci

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat 400 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 89 de luni, la un randament mediu de 4,69% pe an. Aşa arată datele transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Florin Budescu 0 comentarii

Băncile au subscris mai mult decât valoarea emisiunii: 563,7 milioane de lei. Finan-ţele Publice au planificat în noiembrie 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,74 miliarde de lei. Dintre acestea, 4,2 miliarde de lei prin licitaţii de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie.

La ele se poate adăuga suma de 540 de milioane de lei, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Faţă de luna octombrie, împrumuturile programate de MFP sunt mai mari cu 45 de milioane de lei, informează Agerpres.

 

Cooperare BNR-Finanţe

Ultimele trei operaţiuni repo ale BNR sunt datate 29 octombrie, 5 noiembrie şi 12 noiembrie. Pe rând, banca centrală a injectat în piaţa interbancară 16,5 miliarde de lei, 12,34 miliarde de lei, respectiv 5,3 miliarde de lei.

Injecţiile acestea duc la creşterea lichidităţii şi rezultatul este că titlurile de stat sunt purtătoare ale unui yield mai scăzut, ceea ce reprezintă o credibilitate şi o atractivitate crescută. Astfel, de câte ori BNR injectează printr-o operaţiune repo bani în piaţă, Guvernul atrage mai mulţi bani de la investitori, prin achiziţionarea de către aceştia, de regulă bănci comerciale, de pe piaţă, a titlurilor de stat.

„Yieldul la 7 ani este 4,61%”, spune analistul economic Sorin Dinu, amintind că „pe 31 octombrie (n.r. - la două zile după ce BNR a făcut prima dintre cele trei operaţiuni repo amintite), MFP a scos pe piaţă titluri de stat de 600 de milioane de lei”.

Subscrierile au fost puţin mai mici decât valoarea de principiu a emisiunii - 591,9 milioane de lei, la o dobândă de Trezorerie de 3,46%, cu o maturitate de un an. Faptul că subscrierile făcute de bănci au fost ceva mai mici denotă o problemă.

Apoi, a apărut un alt repo şi, în aceeaşi zi, Finanţele au emis titluri de stat de 200 de milioane şi au avut subscrieri de 306 milioane de lei. Ceva mai bine, aşa cum se observă - subscrierile au fost cu o treime mai mari decât valoarea de principiu a emisiunii.

Pe 7 noiembrie, la al doilea repo al BNR, MFP a venit cu o altă emisiune, de 300 de milioane de lei, luând 365 de milioane de lei. Se observă că au obţinut în plus, faţă de cât au emis, 65 de milioane de lei, ceea ce reprezintă un succes relativ modest.

Care este semnificaţia acestor cifre aparent seci? Aceasta este că „Guvernul se împrumută de pe piaţa internă şi are o cerere mai mare sau mai mică, în funcţie de lichiditatea din piaţă şi de preţ”, spune Dinu.

 

Finanţele trebuie să-şi facă norma de împrumut

Problema este însă „că trebuie să-şi facă norma de împrumut. BNR, prin crearea de lichiditate şi reducerea yieldurilor, aduce mai aproape costurile de ceea ce îşi poate permite Guvernul”, a explicat „României libere” expertul.

Deci miza sunt împrumuturile necesare pentru echilibrarea bugetului general consolidat. Mai reuşeşte Guvernul să calmeze deficitul bugetar până în 3% anul acesta? „Deficitul până în 3% - nu cred, dar aceasta nu are legătură cu faptul că se împrumută”, susţine Sorin Dinu.

„Ei trebuie să se încadreze în deficitul de maximum 2,99% cu vreo 30 de miliarde de lei. Vom şti mai bine abia în luna ianuarie, atunci când vor spune (n.r. - care este) deficitul”, explică Dinu.

Dar care este semnificaţia cifrelor? „Toate cifrele acestea arată că, în funcţie de lichiditatea din piaţă şi de maturităţile la aceste titluri de stat, îţi dai seama care este apetitul băncilor de a subscrie la titluri de stat”, spune expertul.

Anume cum? Când este lichiditate mare, Finanţele obţin aproape de două ori sau de patru-cinci ori mai mult decât emit, „or, -astăzi (n.r. - luni, 12 noiembrie 2018), a scăzut lichiditatea şi, ca -urmare, au scos din piaţă mai puţini bani”, spune Sorin Dinu.

„BNR i-a ajutat să împrumute bani şi seria de date ne arată că, atunci când nu există stimulent, nu strâng banii. Nu putem decât să urmărim. Semnificaţia este că împrumută bani mereu ca să-şi acopere cheltuielile, deficitul şi refinanţarea datoriei”, susţine Dinu.

 

Deficitul pe ultimele două luni, cam 18 miliarde de lei

„Din socotelile mele, până în noiembrie a.c., ei şi-au acoperit, practic, şi deficitul, şi partea de datorie. Le rămăseseră vreo 10 miliarde de lei de acoperit din deficit şi au acoperit, grosso modo, cu ce au luat în plus de pe pieţele externe”, calculează specialistul.

„Cred că toţi banii pe care îi strâng acum Finanţele îi adună pentru scadenţa din 28 noiembrie, de 8 miliarde de lei, iar pentru finanţarea deficitului bugetar cred că se vor îndrepta spre acea rezervă de lichiditate refăcută la BNR”, afirmă Sorin Dinu.

BNR, aminteşte Dinu, a anunţat că are în rezervă 42 de miliarde de lei, ceea ce este aproape echivalentul rezervei avute la sfârşitul anului 2017, când aveau puţin peste 41 de miliarde de lei.

Urmează, explică analistul economic, surplusul pe care l-au adunat pentru răscumpărări şi refinanţarea -deficitului bugetar. „Este adevărat că în octombrie au avut o scadenţă mică, dar deficitul pe octombrie şi noiembrie, care este mai mare, plus cel de pe decembrie vor ajunge împreună la cel puţin 18 miliarde de lei. Vor trebui să-l acopere din rezerva BNR. Presupun că în decembrie nu vor mai fi atât de multe emisiuni. Sau cine ştie?“, a spus analistul economic Sorin Dinu pentru -„România liberă”.

Comentarii

loading...