Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Viorica Dăncilă și Petre Daea la staţia de pompare de la Haret (Vrancea)

Viorica Dăncilă și Petre Daea la staţia de pompare de la Haret (Vrancea)

Se reiau lucrările la Canalul Siret – Bărăgan. Misiune specială pentru Ministerul Agriculturii

Unul dintre cele mai importante obiective economice ale României, început în anii comunismului, dar abandonat după Revoluție, va fi readus în actualitate.

Mihai Diac 0 comentarii

Lucrările de construcție pentru „Canalul magistral Siret–Bărăgan”, unul dintre cele mai importante proiecte economice ale României, vor fi reluate în acest an, urmând a fi coordonate de Ministerul Agriculturii.

Canalul va avea o lungime de circa 190 de kilometri și o adâncime maximă de șapte metri.

Decizia de realizare a unui asemenea canal fusese luată în ultimii ani ai comunismului, ca o soluție pentru extinderea sistemului de irigații al României și de creștere, pe această cale, a eficienței agriculturii românești. După Revoluția din decembrie 1989, sistemul de irigații al României a fost distrus, iar lucrările de construire la Canalul Siret–Bărăgan au fost abandonate, deși niciun specialist nu a contestat vreodată importanța agriculturii pentru economia românească.

În această săptămână, pe data de 18 februarie, în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța de Urgență 4/2019, emisă de Guvernul Dăncilă. Acest act normativ stabilește “transmiterea obiectivului de investiții Canal magistral Siret–Bărăgan din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor (...) în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale”.
Proiectul OUG 4/2019 fusese elaborat de Ministerul Agriculturii la sfârșitul anului trecut.

 

Agricultură performantă în Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița

Potrivit OUG 4/2019, lucrările la acest obiectiv de investiții sunt încredințate Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. În momentul în care va fi finalizat, acest canal va trece prin patru județe - Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomiţa.

OUG 4 stabilește că se transferă de la Ministerul Apelor la Ministerul Agriculturii obiectivul denumit “Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“, care cuprinde o porțiune situată în județul Vrancea, între Călimănești și Râmna, cu o lungime de 51,5 kilometri. Vor fi trans-
mise de la Ministerul Apelor la Ministerul Agriculturii bunurile aflate în domeniul public al statului, deja recepționate, aferente unei porțiuni de canal cu lungimea de 5,7 kilometri.

De asemenea, se transmit porțiunile de canal “cuprinse între kilometrul 5+700 și kilometrul 51+500, aflate în diverse faze de execuție și nerecepționate, care vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare”. Din anul 2010, toate aceste lucrări erau trecute în conservare.

Etapa a doua a “Canalului magistral Siret–Bărăgan“, cuprinzând traseul dintre Râmna și acumularea Dridu, cu o lungime de 139,5 kilometri, urmează a fi realizată de către Ministerul Agriculturii.

Obiectivul denumit “Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“ este declarat „infrastructură de irigații de utilitate publică” și va fi inclus în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, care fusese reglementat, prin hotărâre de guvern, în anul 2016.

OUG 4/2019 stabilește că, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să elaboreze “Strategia de extindere a infrastructurii de irigații”, care urmează a fi aprobată prin hotărâre de guvern.

Punerea în exploatare a ”Canalului magistral Siret–Bărăgan – Etapa I“ ar urma să permită aplicarea irigațiilor “pe o suprafață de circa 120.000 de hectare, cu impact în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili”.

Drept consecință, în zonele adiacente va fi stimulată dezvoltarea zootehniei și se va asigura un grad mai înalt de utilizare a forței de muncă disponibile. O altă consecință pozitivă va fi reducerea consumului de energie electrică la nivel național, prin faptul că, pe o serie de terenuri, nu va mai fi necesară pomparea apei de irigații din Dunăre, întrucât ea fi asigurată de Canalul Siret–Bărăgan.

Primele studii pentru realizarea unui Canal Siret–Bărăgan datează din anul 1912 și au fost continuate în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida. După instaurarea comunismului, această idee i-a fost prezentată lui Nicolae Ceaușescu în perioada anilor 1972–1974. Acesta a aprobat demararea lucrărilor de construcție în anul 1986, iar în 1987 a început construcția propriu-zisă.

 

Costul total este estimat la 5,5 miliarde euro

Proiectul Canalului Siret–Bărăgan a revenit în actualitate în anul 2018,  în momentul în care a fost pusă în funcțiune staţia de pompare de la Haret (județul Vrancea), prin care se extrage apă pentru irigarea terenurilor agricole din această regiune. Stația de pompare a necesitat investiții de un milion de lei. La inaugurarea acesteia au participat premierul Viorica Dăncilă și ministrul Petre Daea.

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de important pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă cu apă din acest canal. Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi. Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a țării româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional. Însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie, care costă, din datele pe care le am, în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru, să vedem cum putem valorifica acest sistem”, declara anul trecut ministrul Agriculturii, Petre Daea.   

Comentarii

loading...