Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

DEZECHILIBRU.. Ar trebui să existe de două ori mai mulţi salariaţi contributori decât pensionari

DEZECHILIBRU.. Ar trebui să existe de două ori mai mulţi salariaţi contributori decât pensionari

Sorin Dinu: Sistemul de pensii de stat este o schemă Ponzi ce a devenit nesustenabilă

Recent, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a adus în dezbaterea publică posibila plafonare prin impozitare a pensiilor speciale. România liberă a purtat o discuţie pe acest subiect cu analistul economic Sorin Dinu.

Florin Budescu 0 comentarii

România liberă: Câte tipuri de pensii există?

Sorin Dinu: Avem pensii speciale, pensii de serviciu şi pensiile din sistemul de stat. La pensiile de serviciu (de regulă militari, poliţie), există o altă problemă. Dl. premier Emil Boc, în Legea 263/2010, a tăiat unele pensii mai mult, altele mai puţin, încercând să le treacă pe contributivitate. Pensia militară a lui tata, pe contribuţie, a fost chiar puţin mai mare decât cea de serviciu, după 40 de ani de Armată.

 

Rl: Şi care e problema?

SD: Chiar dacă dai o pensie de serviciu, nu poţi să o dai mai mare sau egală cu salariul. Mi se pare o absurditate. De regulă, salariul reflectă toate condiţiile de desfăşurare a slujbei respective. Nu ai dreptul de exemplu să faci politică. De aceea, magistraţii şi militarii au salarii mari.

Ca urmare a salariului mare pe care îl primesc, şi pensia lor va fi la limita superioară a sistemului de pensii, deci mi se pare că şi ele trebuie stabilite pe contributivitate. Pe de altă parte, sistemul de pensii normale este un sistem piramidal.

 

Rl: O schemă Ponzi.

SD: O schemă Ponzi, da, care are doi piloni: beneficiarii şi contributorii. Pentru ca sistemul să fie în echilibru, cele două sume, cea dată şi cea primită, trebuie să fie egale. Banii care intră se duc la persoanele care trebuie să îi primească.

Nu există randament. În esenţă, sistemul de pensii de stat se bazează pe mai mulţi contributori decât beneficiari, pentru că altfel nu funcţionează. Dacă vreau ca pensia mea să fie 50% din salariul mediu, la un CAS de 25%, trebuie să existe de două ori mai mulţi salariaţi contributori decât pensionari. Dacă nu se aplică proporţia aceasta şi numărul de contributori e mai mic, apare subvenţia publică, care de-a lungul timpului a ajuns până la 18 miliarde de lei pe an.

 

Rl: În momentul acesta, cât e subvenţia publică la sistemului de pensii?

SD: Zero, dar este pe deficit de 1,4 miliarde. După ce se va face şi majorarea din octombrie, se va ajunge la o anvelopă de pensii de 72 – 73 de miliarde de lei şi s-ar putea să fie un deficit la 26 de miliarde de lei.

 

Rl: Adică, presupunând că PIB e 1.000 de miliarde de lei, cum afirmă sursele guvernamentale, cam 7,3% din PIB?

SD: Posibil. Sistemul acesta de pensii funcţionează pentru naţiunile cu populaţii tinere sau economiile cu o bază solidă. Aşa se explică faptul că Angela Merkel a adus un milion de refugiaţi: ca să susţină sistemul de pensii. Să aibă o populaţie tânără, cu contributori la bază. Când nu ai asta şi te joci cu creşterile de pensii, te îndrepţi spre faliment.

Dacă, prin decizia CCR, orice pensie majorată nu se poate reduce, România nu are în faţă decât falimentul. Constituţional, se pune întrebarea: nu cumva, prin faliment, distrugând afacerile unor cetăţeni, le încalci drepturile constituţionale? Este vorba despre limita dintre contribuţia şi extorcare.

Pensia este un bun patrimonial

 

Rl: Pensiile speciale pot fi impozitate?

SD: În opinia mea, da, dar în opinia Curţii Constituţionale, nu. În anul 2010, CCR a dat două decizii cu privire la reducerea pensiilor speciale şi pensiilor, în general. Argumentaţia judecătorilor CCR s-a bazat pe două elemente. Primul a fost că pensia este un bun patrimonial, ceea ce e corect. Apoi, judecătorii Curţii au venit cu nişte cazuri de la CEDO.

Unul era din Lituania, unde o doamnă a ieşit la pensie, după ce a lucrat o bună parte din timp pe perioada URSS, iar Lituania a decis că aceia care au lucrat în perioada existenţei Uniunii Sovietice trebuie să ia pensie de la URSS/Rusia. Ca urmare, a primit o pensie mai mică, a dat în judecată statul lituanian şi CEDO i-a dat dreptate.

Al doilea este cazul unui procuror militar, care la un moment dat a devenit judecător civil şi la pensie i s-a spus că nu mai primeşte pensia legată de indemnizaţia lui de militar. CEDO a stabilit că statul respectiv trebuia să i-o plătească şi pe aceea.

CEDO spune, în general, că în materie de pensii primează legea naţională. În Grecia, în anul 2012, pensiile au fost reduse în medie cu 15%. În primul rând, au fost tăiate a 13-a şi a 14-a pensie. Pensiile mari au fost reduse mai mult, cele mici mai puţin şi nu s-a pus nici o problemă de încălcare a drepturilor constituţionale.

 

Rl: Deci pensiile pot fi impozitate.

SD: În opinia mea, pensiile speciale pot fi impozitate. Marea problemă este regândirea modernă a acestor pensii speciale, care sunt o chestiune neofeudală. O pensie pe care o dau regii la diferiţii lor servitori feudali, care i-au slujit cât timp au putut să muncească, aşa este şi această pensie specială. „Vă dăm şi vouă o pensie”.

Mai mult, mi se pare o absurditate să dai pensie specială celor care au fost în serviciul public - parlamentari, primari, consilieri. Ei nu ar trebui să facă bani din funcţia lor nici în timpul, nici după funcţie. Este şi imoral.

 

Comentarii

loading...