Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, atrage din piaţa internă tot mai puţini bani, la costuri tot mai mari.

Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, atrage din piaţa internă tot mai puţini bani, la costuri tot mai mari.

Statul trage din piaţa internă tot mai puţini bani, mereu mai scumpi

Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, atrage din piaţa internă tot mai puţini bani, la costuri tot mai mari. Trendul acesta se va accentua în lunile următoare.

Florin Budescu 0 comentarii

Interesant de studiat mecanismul de funcţionare a Fondului de Investiţii şi Dezvoltare pentru administraţia locală şi impactul pe care l-ar putea avea asupra datoriei publice a României. „Targetul coaliţiei de guvernare, cred eu, este cum să cheltuiască banii de la Banca Naţională a României“, spune analistul economic Sorin Dinu.

Contextul – urmează doi ani de alegeri. Europarlamentarele sunt în mai anul acesta, iar prezidenţialele la finele anului. Toate creşterile de pensii etc. anunţate sunt poziţionate în ultimul trimestru al anului, înainte de prezidenţiale, care par a fi ţinta.

Urmează apoi alegerile locale în prima parte a anului 2020, apoi legislativele la finalul anului. OUG 114/decembrie 2018 urmăreşte să se facă rost de bani. Vânătoarea de bani va continua. Ministrul Finanţelor Publice vorbeşte acum despre renunţarea la deductibilitatea provizioanelor bancare – arată Dinu pentru „România liberă“.

Deductibilitatea provizioanelor are un impact de aproximativ 20 miliarde lei, din care statul ia 16%, adică 3,2 miliarde lei, care vor fi venituri la bugetul de stat. Să adăugăm aceşti bani la taxa pe activele bancare (supranumită „taxa pe lăcomie“). „Vor mai face rost de vreo 10 miliarde lei. Se pare că e nevoie mare de bani“, comentează expertul.

 

Creditele bancare se vor scumpi

Aceasta va avea impact asupra creditării bancare. „Acum, când garanţia bancară la un credit scade sub valoarea iniţială, banca face un provizion, din care pune LTV (Loan to Value – indicator folosit în industria bancară, care reflectă ponderea valorii creditului în totalul valorii de piață a garanției).

Băncile nu vor mai putea face provizioane. Vor înregistra efectiv pierderi pe credite. Atunci, vor cere garanţii suplimentare de la debitor“, atrage atenţia Sorin Dinu.

Ce se întâmplă dacă creditatul nu poate oferi noi garanţii bancare? Simplu: creditorul va mări dobânda. Aceasta la creditele cu dobândă variabilă. La cele cu dobândă fixă, banca modifică marja de risc.

Pentru cât scade valoarea garanţiei bancare, banca cere debitorului o garanţie suplimentară, renegociind contractul cu debitorul. Dacă creditorul nu are garanţii suplimentare, ori intră în default, ori măreşte rata dobânzii – detaliază Dinu.

 

Cuiul lui Orlando. Fondul de investiţii pentru dezvoltare locală

Fondul acesta de dezvoltare, „care în sine nu este o idee rea, seamănă cu PNDI, de când era ministru al Dezvoltării Elena Udrea“, explică specialistul. Schema este cam aceeaşi, numai că de data aceasta CNSP (Comisia Națională de Strategie și Prognoză), pe care Sorin Dinu o numeşte „noul CSP“, adică noul Consiliu de Stat al Planificării de pe vremea lui Ceauşescu, are dreptul să dea granturi pentru autorităţile locale, pentru diverse obiective – spitale, grădiniţe, şcoli, reţele de utilităţi, drumuri etc.

Printr-o ordonanţă, CNSP are aprobat un plafon anual. În baza acestuia se fac trageri de granturi (bani nerambursabili) într-un mod aproape discreţionar. Suma maximă este de 10 miliarde euro, la cursul de schimb din ziua în care a fost dată OUG 114.

Dar de către ce entitate şi de unde se iau banii? De către CNSP, prin împrumut de la Trezoreria Statului. Banii vor fi ulterior rambursaţi tot de către CNSP, din bugetul acesteia, înapoi la Trezorerie, după maximum cinci ani. „Dacă CNSP nu pune înapoi la timp banii, plăteşte dobânzi penalizatoare la buget, tot de la buget. Numai că atunci va fi o altă guvernare“, susţine Dinu.

 

Câţi bani sunt în prezent în Trezoreria Statului?

Trezoreria e controlată de Ministerul Finanţelor Publice. După anul 2008, a fost împărţită în două. Contul General al Trezoreriei Statului este la BNR, unde există şi celebrul buffer. Aici ar trebui să existe vreo 40 miliarde lei, reprezentând Soldul Contului General al Trezoreriei Statului, care finanţează 25% din rezerva valutară a BNR.

Pe de altă parte, există Bilanţul Trezoreriei Centrale, care se publică anual şi se aprobă prin iulie, unde există alte circa 60 miliarde lei, pe activ, din care în jur de 57 miliarde lei sunt creanţele la bugetul statului (finanţare deficit bugetar), adică partea datoriei publice calculată prin metodologie internă, apoi o parte de disponibilităţi de trezorerie (în numerar), de încă 4-5 miliarde lei. BNR spune – în conturile financiare trimestriale publicate – că ar fi vorba cam despre 54 miliarde lei la luna septembrie. Mai mult nu putem şti.

Revenind, CNSP va da cam 10 miliarde euro, iar „la Trezorerie sunt aceşti bani, pe care ei îi ţintesc. Şmecheria este să dea aceşti bani baronilor locali în anul electoral 2020“, susţine Sorin Dinu.

 

Plăţi mari pentru răscumpărări

Ministerul Finanţelor Publice are de răscumpărat pe piaţa internă, anul acesta, cam 27 miliarde lei, cu plăţi mari în euro luna aceasta, apoi în lei, în februarie, aprilie şi iunie. Plata din ianuarie este de 928 milioane de euro.

În februarie, MFP are de dat cam 6,4 miliarde lei, apoi în aprilie mai sunt de răscumpărat alte 8,8 miliarde lei, adică aproape 2 miliarde euro, şi alte 8,8 miliarde lei în luna iunie.

Anul trecut, în ianuarie, MFP a avut aceeaşi problemă: a avut de răscumpărat 8 miliarde lei şi a strâns din piaţă doar 3, iar restul a trebuit să-i ia de la BNR: 5 miliarde lei.

Practic, anul acesta Ministerul Finanţelor are plăţi foarte mari de făcut în puţin timp şi, simultan, după cum a început anul acesta piaţa, ea dă bani tot mai puţini şi tot mai scumpi.

 

Ce emisiuni au fost/mai sunt programate luna aceasta

9 ianuarie: titluri de stat – ţintă 400 milioane de lei; subscrise 536 milioane de lei; atrase 400 milioane de lei, cu 4,04% dobândă;
14 ianuarie: titluri de stat – ţintă 400 milioane de lei; subscrise 333 milioane de lei; atrase 246 milioane de lei, 4,5%;
16 ianuarie: titluri de stat – ţintă 400 milioane de lei; subscrise 327,8 milioane de lei; atrase 248,8 milioane de lei, 4,41%;
18 ianuarie: titluri de stat – ţintă 100 milioane de euro; subscrise 132,2 milioane de euro; atrase 83,5 milioane de euro;
21 ianuarie: certificate de Trezorerie – emisie de 500 milioane de lei, pe un an; subscrieri 209,1 milioane de lei; atrase – 0;
21 ianuarie: titluri de stat – ţintă 400 milioane de lei; subscrise 593 milioane de lei; atrase 389 milioane de lei, 5,11%.

Mai sunt două şedinţe de emisiune de titluri de stat: o licitaţie pe 21 ianuarie, ţintă 400 milioane de lei; o a doua pe 28 ianuarie, ţintă 400 milioane de lei.

Restul banilor, pe care MFP nu i-a strâns din piaţă, trebuie luaţi de la BNR, ca să fie plătită răscumpărarea de 928 milioane de euro. Cam pe aceste coordonate va evolua tot acest an.

Comentarii

loading...