O serie de inițiative la nivel internațional vizează modificări în legislațiile fiscale naționale și internaționale și au ca obiective principale adaptarea regulilor fiscale la noile modele de business și contracararea posibilităților de planificare fiscală agresivă.
Punctul de plecare pentru o mare parte dintre acestea îl constituie planul de acțiune elaborat în anul 2013 de către OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa), intitulat „Action Plan on Base Erosion and Profit Shifting” (adică planul de acțiune BEPS).
România liberă a scris de mai multe ori, începând din anul 2016, pe subiectul BEPS, în contextul apariţiei scandalului Panama Papers.
Printre cele mai importante inițiative din fiscalitatea internațională se numără Directiva UE 2016/1164 (Anti-Tax Avoidance Directive – ATAD), Instrumentul multilateral OCDE (Multilateral Instrument – MLI), propunerile de directive la nivel UE privind o bază fiscală (consolidată) comună a societăților (Common Corporate (Consolidated) Tax Base – CC(C)TB), precum și inițiativele la nivel OCDE și UE, în legătură cu dezvoltarea unor noi reguli pentru impozitarea sectorului digital.
ATAD. Nimic nou, rău sau bun pentru România
Directiva UE 2016/1164 (Anti-Tax Avoidance Directive – ATAD) face parte dintr-un pachet de măsuri al Comisiei Europene (CE) împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale. Este o componentă dintr-o serie de măsuri avute în vedere în Planul de acțiune privind impozitarea echitabilă și eficientă a întreprinderilor, prezentat de CE pe 17 iunie 2015.
Scopul ATAD a fost să ofere un cadru comun în UE pentru aplicarea rezultatelor proiectului BEPS. Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, spune că „România a implementat deja directiva înaintea tuturor şi nu aduce pentru România nimic în plus sau în minus, faţă de ceea ce aveam deja în legislaţie”.
„Măsuri antiabuz aveam şi noi, măsuri de limitare a transferurilor de profit aveam şi mai bune decât cele din ATAD”, a explicat României libere Biriş.
Concret, spune expertul, prin ATAD, dobânda, inclusiv cea plătită la băncile româneşti, a fost limitată la 200.000 de euro, ceea ce, pentru companiile româneşti care investesc, a fost prea puţin. De ce anume? Pentru că, „la o firmă care se dezvoltă, ce investeşte, care îşi face capitalul de lucru, dobânzile plătite băncilor din România nu sunt deductibile. Ca să nu mai spun că aceste companii nu transferă profiturile, deci e un venit taxabil pentru orice bancă din România”, a afirmat Gabriel Biriş.
Concret, cum stăteau lucrurile înainte de aplicarea în premieră, de către România, a măsurilor contra evitării taxării? „În România, dobânzile plătite la bănci erau integral deductibile, ca şi cele de la leasingul financiar, şi erau limitate doar dobânzile plătite la acţionari, adică era chiar o măsură care să combată trasferul de profit. Ce e acum în ATAD combate business-ul”, crede Biriş.
Gabriel Biriş, avocat fiscalist: „România deja a implementat Directiva ATAD înaintea tuturor şi nu aduce pentru România nimic în plus sau în minus, faţă de ce aveam deja în legislaţie.”
ATAD se adresează contribuabililor supuși impozitului pe profit în cel puțin un stat membru și prevede măsuri ce vizează: limitarea deductibilității costurilor de îndatorare; impozitarea la ieșire (exit tax) în cazul transferurilor de active / transferului rezidenței fiscale / activității unui sediu permanent; regula generală anti-abuz; reguli privind societățile străine controlate (CFC); reguli privind combaterea tratamentului neuniform al instrumentelor sau entităților financiare hibride.
MLI. Pentru evitarea dublei impuneri
MLI (Instrumentul multilateral OCDE – trad. eng. Multilateral Instrument), a fost dezvoltat și negociat într-un grup de țări constituit la nivelul OCDE. Are ca scop măsuri din BEPS referitoare la evitarea dublei impuneri, printr-o operațiune comună, care să evite negocierile bilaterale inter-state.
„Este vorba despre preţurile de transfer”, a spus RL Gabriel Biriş. E un tratat care se va aplica prin aderare, pentru evitarea dublei impuneri şi combaterea integrată a evaziunii fiscale. Primii care vor adera vor fi toţi membrii OCDE, susţine Biriş.
„Acum, este foarte greu să combaţi scurgerile de profit, neavând un instrument multilateral, ci doar convenţii bilaterale de evitare a dublei impuneri”, explică fostul demnitar, care e avocat fiscalist.
Acesta exemplifică, explicând că România a semnat 50 sau 60 de protocoale, pe post de convenţii de evitare a dublei impuneri, numai în legătură cu schimbul bilateral de informaţii inter-state.
„Vă daţi seama cât de mare este volumul de convenţii bilaterale care ar trebui să fie semnate la nivelul statelor OCDE, şi nu numai? Atunci vă daţi seama cam care e volumul de muncă”, a explicat Gabriel Biriş.
„Pe când, dacă ai un instrument multilateral de lucru în această chestiune, la care toate statele aderă”, a explicat RL Biriş,, „modifici ceva acolo şi se aplică tuturor. E mult mai simplu şi este mult mare mare viteza de reacţie în combaterea acestor fenomene”.
Sunt mii de tratate bilaterale de evitare a dublei impuneri, implementând măsuri anti-abuz, precum cele privind prevenirea acordării în situații neadecvate a beneficiilor rezultate din tratatele de dublă impunere, informează EY.
MLI a fost semnat de România în anul 2017, însă nu a fost și ratificat. Prin urmare, nu este deocamdată aplicabil, în legătură cu tratatele de dublă impunere încheiate de România.
CC(C)TB. Deocamdată, nu există unanimitate
Acesta este un proiect aflat în dezbatere de mulţi ani, pentru care încă nu s-a obţinut unanimitatea. „Înţeleg că se insistă pe el. Noi, ca stat membru, trebuie să fim foarte atenţi la criteriile de alocare”, spune specialistul.
CC(C)TB înseamnă Common Corporate (Consolidated) Tax Base. Este vorba despre două propuneri de directive UE (CCTB şi CC(C)TB) legate de armonizarea, la nivelul statelor membre, a regulilor de calcul a bazei de impozitare supuse impozitului pe profit (dar nu și a cotei de impozitare), precum și introducerea de reguli privind consolidarea fiscală, din punctul de vedere al impozitului pe profit și repartizarea veniturilor la nivelul entităților unui grup pe baza unei formule de calcul.
Ce înseamnă concret aceasta? „O companie care are operaţiuni în mai multe state din UE (n.r.: cum este de exemplu cazul Policolor – Orgachim, cu operaţiuni în România şi Bulgaria) îşi alege o jurisdicţie, în care se acumulează consolidat profitul, cheltuielile şi impozitul din toate statele în care face operaţiuni. Profitul acesta total se alocă pentru fiecare dintre statele în care compania are operaţiuni”, spune Gabriel Biriş.
„Este foarte important ca criteriile de alocare care vor fi aprobate să nu dezavantajeze România. Trebuie să fim foarte buni şi profesionişti în negocieri”, a atras atenţia RL Biriş. Scopul CC(C)TB este să reducă costurile administrative şi obstacolele pentru companiile transfrontaliere din UE, explică EY.
Cele două directive în discuţie ar oferi posibilități de compensare a profiturilor obținute într-un stat UE cu pierderile din altul, cu asigurarea unui sistem fiscal stabil și transparent la nivelul Uniunii Europene şi asigurarea unei certitudini juridice sporite la nivelul companiilor.
