Noua taxă auto va fi achitată de anul următor în funcție de elemente care generează emisii de poluanți în atmosferă, adică în funcţie de capacitatea cilindrică, norma de poluare și emisiile de CO2, conform Profit.ro.
Un grup de lucru format din reprezentanții mai multor ministere analizează însă acum două variante, care reintroduc indirect vechea taxă auto. Prima presupune introducerea unei componente de mediu în taxa achitată periodic la ITP, în timp ce a doua prevede includerea acestei componente în impozitul datorat pentru mijloace de transport.
Ambele versiuni ar fi inspirate de practici din alte state UE, în care se respectă principiul „poluatorul plătește“ și sunt raportate la venitul mediu al românilor. Dar nu este prima dată când oficialii guvernamentali români au afirmat acelaşi lucru şi ulterior s-a constatat că lucrurile stau cu totul altfel.
Toate executivele, aproape fără nici o excepţie, au făcut acelaşi lucru. Încă de la 1 ianuarie 2007, România a avut o taxă de primă înmatriculare, pentru care s-a confruntat cu o procedură de infringement declanşată de Directoratul General pentru Taxare DIGITAX din Comisia Europeană.
La limită, exact când se ajungea la consecinţe neplăcute pentru Guvern, un executiv a schimbat o taxă cu o altă taxă, pentru a specula ritmul birocratic lent al instituţiilor europene.
Care au pornit o nouă procedură de infringement. Şi tot aşa. S-a folosit până şi metoda cinică de a boteza taxa fiscală respectivă „taxă de mediu“ şi a se promite că banii vor merge ba la un fond de mediu, ba la repararea drumurilor, lucru ce nu s-a întâmplat niciodată.
De fiecare dată, contraargumentul oficialilor europeni era acelaşi: taxa este discriminatorie şi introduce o distorsiune pe piaţa unică europeană, dezavantajând maşinile second-hand din spaţiul european, faţă de cele noi vândute (şi parţial fabricate) în ţară.
Noua formă a taxei auto este diferită din acest punct de vedere? Adrian Benţa, consultant fiscal, aminteşte că în 2013 a intervenit o ultimă ordonanţă discriminatorie. Ca de fiecare dată, au apărut procese.
„Lucrurile au pornit de la ultima poziţie a UE din cazul unui astfel de petent. S-a ajuns la următoarea concluzie: România suprataxează nişte maşini cu taxe mai mari decât preţul lor de vânzare, ceea ce nu este o practică conformă cu dreptul european“, a spus Benţa „României libere“.
Totuşi, de data aceasta nu s-a mai tras concluzia, ca înainte, că ar fi ceva pe Capitolul Concurenţă (adică se creează o distorsiune pe o piaţă, prin practici discriminatorii), dar s-a concluzionat că taxa este prea mare, spune expertul.
Neutră pentru toţi operatorii economici
„A mai fost o concluzie foarte interesantă: Comisia Europeană a spus că România are dreptul să pună o taxă de mediu pentru prima înmatriculare a mijloacelor de transport sau pentru primul transfer al dreptului de proprietate asupra maşinii, numai că taxa trebuie să fie un unitar neutru pentru toţi operatorii economici“, subliniază Adrian Benţa.
„Noi, la acest punct, am avut o altă problemă: maşinile vândute pentru prima dată în România, înainte de 2007, erau supuse unei accize «româneşti», adică unei invenţii autohtone anterioare momentului integrării europene“, spune Benţa.
„După ce am intrat în UE“, explică specialistul, „pe bună dreptate, nu am mai putut să punem o taxă de primă înmatriculare pentru cei care au plătit înainte de intrarea în UE acciza aceasta. Atunci, CE a spus că acciza de când eram în afara UE era treaba noastră, dar, dacă dăm scutire după ce intrăm în UE, încălcăm regulile comunitare“.
Concluzia, spune Adrian Benţa, ar fi „că România, ca stat naţional, are dreptul să introducă o taxă din aceasta de mediu, care să nu fie uriaşă în comparaţie cu valoarea bunului asupra căruia se pune şi, mai ales, să fie neutră. Deci, avem voie să facem treaba aceasta“.
Taxa trebuie să fie rezonabilă
Partea tehnică, faptul că se plăteşte la plata ITP, ori la plata taxei pe maşină, la Primărie, „mie mi se par doar chestiuni procedurale. În Germania şi Austria, taxa analogă se plăteşte către autoritatea publică locală. Mi se pare ok, în condiţia celorlalte precizări anterioare, adică să fie rezonabilă, nu excesivă“, a explicat RL consultantul fiscal.
Ce înseamnă această rezonabilitate? „Dacă ţii cont de venitul mediu al românului, salariul mediu net pe economie este de 2.700 de lei. Dacă autoritatea spune că taxa este între 100 de lei şi 270 de lei pe an (n.r.: cel mult 10% din salariul mediu pe economie), poate că ar fi rezonabil, dar, dacă spune că e 2.700 de lei, s-avem pardon, e mult“, spune Adrian Benţa.
Cu cât e maşina mai veche, taxa e mai mare? „Cred“, afirmă Benţa, „că taxa ar trebui să fie cu atât mai mare, cu cât ai aceeaşi maşină mai mult timp. Fiind plătită anual, cu cât poluezi mai mult, plăteşti mai mult. Pe măsură ce foloseşti maşina mai mult timp, plăteşti mai mulţi bani, sumă nominală“.
Cu alte cuvinte, dacă folosesc 25 de ani aceeaşi maşină, este clar că poluez cu ea mai mult, deci trebuie să plătesc o taxă mai mare. „Mai este încă un lucru: nu trebuie să mai punem contribuabilii pe drumuri. Aş prefera să fie plata făcută la Primărie. Dacă tot îţi plăteşti impozitul pe maşină, plăteşti şi această taxă odată cu aceea“, crede expertul.
Piaţa unică europeană? Merge înainte, cu suferinţe.
