România liberă: Experţii spun că nu sunt bani pentru pensii şi că România se duce spre faliment.
Valentin Ionescu: Statul e debitor perpetuu pentru pensiile publice. Și-a asumat această obligaţie legală. Indiferent de situaţie, trebuie să asigure banii de pensii. Dacă nu are, se împrumută, introduce taxe, ori redistribuie resursele financiare disponibile.
Rl: Tot spre faliment ne ducem.
VI: Sistemul public de pensii e nesustenabil din anii ’90, nu de acum. Şi tot PSD a făcut acest lucru. În 1995, s-a consumat un ciclu, în care mai multe întreprinderi au fost închise şi s-au făcut pensionări anticipate, mai cu seamă la grupa I şi a II-a de muncă. După această fază, au fost introduşi cooperatorii în sistemul public de pensii, deşi aceştia nu contribuiseră. Apoi, din cauza inflaţiei, cei pensionaţi anterior anului 2000 au pierdut mulţi bani, în condițiile în care avuseseră o contribuție mică, potrivit Legii nr.3/1977 (a crescut gradual de la 2%, în 1973, la 5%, în 1999). Contribuţia socială a crescut potrivit Legii nr. 19/2000. Sistemul de pensii actual e nesustenabil financiar, dar eu nu pot pronunţa cuvântul faliment. Această situație se referă la încetarea plăţilor, din cauza incapacității de plată. De aceea nu folosesc acest termen. Statul plăteşte.
“Pensiile de serviciu sunt o formă de discriminare. Impozitarea lor, altă formă de discriminare. Nu se rezolvă o discriminare cu alta.”
Rl: E echivalentul insolvenţei, adică se face echivalentul restructurărilor, cum se fac restructurări la o firmă care are probleme.
VI: Restructurarea la o firmă e altceva, așa cum insolvenţa are un înțeles distinct. Sistemul public de pensii e nesustenabil, iar aceşti domni din guvern amplifică o situaţie financiară ce va fi de nesusţinut în următorii ani: statul chiar nu va avea de unde să facă plăţi decât împrumutându-se cu sume foarte mari de bani. Aprox. 97,8% din asistenţa socială ce figurează în bugetul consolidat acoperă pensiile publice, restul înseamnă „protecție socială”. În România se cheltuie puţini bani pe protecţie socială. Cheltuielile sociale se fac preponderent pe pensii publice. Statul social e o legendă. Nu suntem stat social, ci stat dezorganizat.
Rl: Se poate impozita tot ce este peste 10.000 de lei pensie?
VI: Nu au cum să impoziteze peste 10.000 de lei decât dacă introduc impozitarea progresivă la toate categoriile de venit, altfel măsura e neconstituţională, întrucât se introduce o inegalitate de tratament fiscal. Pensiile de serviciu sunt o formă de discriminare între pensionari. Impozitarea lor e o altă formă de discriminare. Nu se rezolvă o discriminare cu alta. Pensiile de serviciu trebuie eliminate. Rectificarea bugetară, cu luarea în calcul a taxării pensiilor de serviciu, e o gravă eroare legală și financiară, care ne va costa.
Sumă imensă de plată
Rl: În 2023, suma de plată în plus e de peste 80 de miliarde de lei.
VI: Să calculăm. Dacă anul acesta s-au cheltuit 9,3 miliarde de lei/lună pentru asistență socială, din care aproximativ 97,8% pentru pensii, începând din septembrie se vor cheltui cel puțin 9,6 mld. lei/lună, adică o suplimentare a bugetului între 1,4 – 1,7 mld. lei pe tot anul, dintre care 1,4 mld. lei numai pentru pensii. Pentru opt luni din 2019, sunt 74,4 miliarde de lei de plată, la care se adaugă 38,56 mld. lei, pentru următoarele patru luni, ceea ce înseamnă în total 112,96 mld. lei, pe întregul an 2019, pentru asistență socială, în structura transferurilor din bugetul general consolidat, dintre care estimez că maximum 2,48 miliarde de lei se duc pe protecţie socială.
Rl: Deci în total?
VI: În anul 2020, în condiţiile în care pe primele opt luni sunt de plătit 9,6 miliarde de lei, respectiv 76,8 mld. lei, şi în următoarele patru luni alte 13,46 miliarde de lei/lună, din cauza unei plăţi suplimentare lunare de 3,86 mld. lei, sub efectul majorării punctului de pensie cu 40,3%, de la 1 septembrie 2020, rezultă 130,64 miliarde de lei pentru întreg anul. Reţineţi că pensiile trebuie să fie şi actualizate cu rata inflaţiei, sub efectul legii.
Ce nici nu se poate calcula acum
Potrivit legii noi a pensiilor, se majorează mai întâi punctul de pensie în fiecare an, cum prevede legea veche, până în 2021. În 2020, punctul de pensie se majorează cu 40,3%, ajungând la 1.775 de lei. În 2021, se mai majorează cu 5,3%, ajungând la 1.875 de lei. În aceste condiţii, estimarea cheltuielilor cu asistenţa socială ajunge undeva la 137 de miliarde de lei.
Începând cu 2022, când intră în vigoare, în integralitatea sa, legea nouă, punctul de pensie se actualizează cu rata inflaţiei, dar nu se mai majorează. De asemenea, se recalculează toate pensiile ce intră în plată începând cu 2022, sub efectul legii noi, ceea ce poate ridica nota de plată, în total, la aproximativ 160 de miliarde de lei.
Valentin Ionescu a absolvit în 1991 Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. Este jurist și doctor în economie. A fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Privatizare, consilier prezidențial pe politici economice, ministru al Privatizării, secretar de stat la Ministerul Muncii. A inițiat legislația pentru leasing, franciză, burse de mărfuri, fonduri cu capital de risc, fonduri de garantare a creditelor, precum şi legislația de privatizare la sfârşitul anilor ’90. Are experienţă în elaborarea politicilor publice. A fost responsabil cu managementul, coordonarea sau cu redactarea de capitole importante din mai multe programe guvernamentale și strategii naționale.
