14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăEconomieVeniturile din proiectul Legii bugetului de stat sunt supraestimate

Veniturile din proiectul Legii bugetului de stat sunt supraestimate

Analistul economic Sorin Dinu a arătat, într-un interviu pentru „România liberă, “
care sunt vulnerabilitățile și elementele de impredictibilitate ale bugetului de stat pentru anul viitor. „Ei spun că vor avea 28 de miliarde de lei venituri din fonduri europene. Dar anul acesta, pe 10 luni, au numai 13 miliarde de lei venituri din fonduri europene”, aceasta este doar una dintre problemele identificate de Sorin Dinu.

 România liberă: Ce puncte slabe are  proiectul Legii bugetului?

Sorin Dinu: În primul rând, mi se pare că veniturile sunt supraestimate. Astfel, colectarea TVA ar creşte cu 16%. Aceasta în contextul în care pe 10 luni, anul acesta, a fost o creştere de 0,5% faţă de anul trecut. Această creştere de 16% înseamnă practic o îmbunătăţire a colectării. Avem o creştere de vreo 5,5% din PIB, ceea ce  înseamnă o creştere nominală în jur de 8% – 9%.

 De unde poate apărea diferenţa existentă?

Diferenţa până la 16% este o îmbunătăţire a colectării, care nu înţeleg de unde vine, pentru că lor în PIB le rămâne tot 6,3% – 6,4%. A apărut PIB-ul detaliat, pe primele 9 luni ale anului. La impozitele indirecte minus subvenţii, unde intră şi TVA, au o creştere nominală cu 2,6%, care nu se vede în buget.

 Mai există o anomalie cu TVA. Pe primul loc, la categoria venituri, sunt contribuţiile. Pe locul al doilea este TVA. PricewaterhouseCoopers dădea în luna mai ce se întâmplase în anul 2015. Atunci, România avea o rată a necolectării TVA de 37,2%.

Probabil că o rată medie este de vreo 12%, ceea ce înseamnă că, la un consum de 80% din PIB, cât tinde să fie, ponderea în PIB ar trebui să fie undeva pe la 90,6%. Ar fi o corecţie pentru autoconsum. Dar bugetul are 6,4%, deci două treimi. O treime lipseşte. Sunt nişte elemente legate de lipsa de monetizare a Agriculturii. Pe vremuri, raportarea pe TVA suna cam aşa: TVA brut colectat – atât; TVA rambursat – atât; net rămas – atât. Ce dau ei net acolo s-ar putea să fie şi o joacă cu datoria (n.n.: publică), care se duce pe ESA.

Mai avem o problemă cu TVA, legată de o decizie de la Curtea Europeană de Justiţie, în ce priveşte rambursarea TVA începând din anul 2007, pentru cei consideraţi inactivi economic, dacă nu se dovedeşte că au fost implicaţi într-o fraudă. Dacă nu reuşesc să dovedească o fraudă, să dea banii înapoi. A doua chestiune este o creştere cu aproape 20 de miliarde de lei a contribuţiilor, de la 71 la 91 de miliarde de lei, care mi se pare aberantă. Poţi să spui că vor creşte salariile, că vor să mărească astfel şi contribuţiile, pe dividende, dar nu prea au de unde.

 Ce intră la capitolul Contribuţii?

La contribuţii intră pensiile, asigurările de sănătate şi şomajul (2,25%). Este adevărat că aceste contribuţii, pe primele 10 luni, au avut o creştere de 16%. Creşterea aceasta de salarii ar trebui să lase nivelul de contribuţie neschimbat. Este adevărat că creşte, tot cu 16%, costul cu personalul, de la vreo 69 la 81 de miliarde de lei. Ca de obicei, niciodată nu discutăm despre cheltuieli şi efectele lor. Dai bani, faci cheltuieli, bun, dar hai să vedem care sunt efectele.

Ce alt punct slab al proiectului legii bugetului mai observaţi?

În al treilea rând, este vorba despre stocul de datorie, ponderea datoriei publice foarte reduse. Şi că, vezi Doamne, aşa scrie şi în raportul de stabilitate financiară. Cu deficitul de anul acesta, de vreo 35 de miliarde de lei, şi cu încă peste 50 de miliarde de lei serviciul datoriei existente, deja ajungem la peste 85 de miliarde de lei şi o nevoie de finanţare de vreo 17 miliarde de lei. Mai mare ca în anul 2015.

 De amintit şi notificarea recentă a Formațiunii Afaceri Economice și Financiare. (ECOFIN) a Consiliului European.

Da, ECOFIN a adoptat o notificare a Comisiei Europene, care recomandă României să facă o ajustare structurală de 0,8% din PIB pentru anul 2018. În proiectul de buget, nu este luată în calcul. Deficitul structural creşte la 3,14%, de la 2,91%, cât spun ei. Probabil că în luna aprilie Comisia va începe să ne dea sancţiuni, cel mai probabil.

 Anul acesta, avem un record negativ de atragere a fondurilor europene.

Ei trec la venituri şi partea de fonduri europene. Eu aş face o chestiune separată. Tot pe partea de venituri, aşadar, ei spun că vor avea 28 de miliarde de lei venituri din fonduri europene. Dar anul acesta, pe 10 luni, au numai 13 miliarde de lei venituri din fonduri europene. Spun că vor avea până în decembrie 21 de miliarde de lei.  Poate că ştiu ceva ce nu ştim noi…

Alt lucru interesant sunt cheltuielile de capital. Conform bugetului, acestea vor creşte cu 11 miliarde de lei, ajungând la 4,2% din PIB. Dacă ne uităm în Raportul pentru bugetul macroeconomic pe 2017, vom vedea că şi acolo promiteau o creştere de vreo 10 miliarde de lei, până la 39 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,8% din PIB.

 Dar cât sunt cheltuielile de capital?

Realitatea este că cheltuielile de capital, la 10 luni, sunt de 9 miliarde de lei, adică 18% mai puţin ca anul trecut pentru aceeaşi perioadă. Pe estimarea lor, vor fi vreo 27 de miliarde de lei pe tot anul acesta. Nici vorbă! Cea mai mare parte a acestor cheltuieli de capital vor fi pe fonduri europene, pentru atragerea lor. De fapt, cheltuielile de capital pentru fondurile europene ar trebui separate de totalul chetuielilor de capital.

 Investiţiile sunt mai mari decât anul trecut. Dar, ulterior, pot fi scăzute prin rectificări bugetare. Guvernanţii pot să nu facă investiţii şi banii să rămână disponibili pentru alte capitole bugetare.

Este vorba despre 11 miliarde de lei anul acesta. Anul trecut, au promis 10 miliarde de lei. Dacă ne uităm la raportul macroeconomic de anul trecut, ţinta era de 39 de miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decât în anul 2016…

Când tot ei au dat Legea bugetului de stat. Se va realiza 27 de miliarde de lei. Cu 12 miliarde de lei mai puţin.

Şi cu un miliard mai puţin decât în anul 2016. Marea problemă mi se pare a fi: cum vor finanţa acest deficit? În primul rând, trebuie să facem o retrospectivă. Anul acesta, Moody’s ne-a dat două avertismente. De la Standard & Poor’s  a venit o confirmare a actualului rating, dar cu patru pagini de condiţionări. Comisia Europeană a dat României două notificări, referitoare la faptul că trebuie să facem o ajustare pentru deficitul structural. Săptămâna trecută, Bulgariei i-a crescut ratingul. Erau la junk, la BB, acum sunt la BB- şi la Fitch, şi la S&P’s. Motivele: au un deficit structural de sub 1% din PIB, cu o bună politică a finanţelor publice. Deficitul pe ESA al Bulgariei şi Letoniei a fost în anul 2016 0%.

 Asistenţa socială are un buget enorm. Ce înseamnă aceasta?

Vă mai dau un exemplu: surplusul structural al Greciei pe ultima raportare este 5,3% din PIB. Sunt o serie de ţări din Europa care au surplus structural. România are -2,2% în anul 2016, peste media europeană. Aceasta înseamnă că, dacă în acest moment vine o criză în Grecia şi scad veniturile, vor avea acest surplus de 5,3% Din care vor putea rezista dacă vine o criză.

Ce mai remarcaţi?Asistenţa socială are un buget de 98 de miliarde de lei. Este enorm!

 Pensiile?

O parte, da, sunt pensiile, altă parte sunt însă toate acele venituri date pentru cumpărat voturi. Pensiile sunt cam jumătate. Ele vor mai creşte cu 10%.

Este vorba despre cumpărarea de voturi care a început să se expandeze de prin anul 2003, o dată cu primul program de asistare socială, lansat de Adrian Năstase. Acesta a ajuns acum la dimensiuni imense. Motivul: este masa de manevră şi aşa sunt cumpărate voturile. Este o mită acordată acestor categorii sociale ca să voteze un anume

Investiţiile sunt anul acesta 11 miliarde de lei. Anul trecut, au promis 10 miliarde de lei. Dacă ne uităm la raportul macroeconomic de anul trecut, ţinta era de 39 de miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult decât în 2016.“
partid.

 Remarc o creştere cu aproape 20 de miliarde de lei a contribuţiilor, de la 71 la 91 de miliarde de lei, care mi se pare aberantă. Poţi să spui că vor creşte salariile, că vor să mărească astfel şi contribuţiile, pe dividende, dar nu prea este de unde.“

Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou eliberat de...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă