Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Datele de la Statistică, de pe trimestrul I al anului 2018 (T1 2018), arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de T1 2017.

Datele de la Statistică, de pe trimestrul I al anului 2018 (T1 2018), arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de T1 2017.

Veniturile populaţiei au crescut mult mai repede decât PIB-ul

Datele de la Statistică, de pe trimestrul I al anului 2018 (T1 2018), arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut considerabil față de T1 2017. „România liberă” a încercat să afle care este semnificaţia acestui fenomen economic.

Florin Budescu 0 comentarii

Creşterea nivelului de trai al gospodăriilor este de circa cinci ori mai mare, comparativ cu avansul PIB (+20,3% nivelul de trai/persoană, +4% PIB). Este o revenire semnificativă în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când raportul a fost 10,2%/5,7%, observă website-ul Curs de guvernare.

Veniturile şi cheltuielile populaţiei pe T1 2018 au fost cele din tabel, dar lucrurile sunt mai complicate structural. Veniturile acestea sunt mai mari în mediul urban, ca şi cheltuielile, iar în rural mai mici. Salariile brute reprezintă în urban 72%, iar în rural puţin peste 50%.

 

Universitar: „Creşterea veniturilor populaţiei este excepţională“

„Creşterea veniturilor populaţiei este într-adevăr excepţională, manifestându-se mai ales în sectorul privat, atât cantitativ, cât şi calitativ, şi este în concordanţă cu evoluţia excepţională a economiei”, a declarat, pentru RL, prof. univ. dr. Dan Armeanu, de la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din ASE.

Această creştere, spune Armeanu, s-a concretizat „atât în locuri de muncă mai multe, cât şi în venituri mai mari pentru populaţie”.

Esenţial pentru o economie care creşte sustenabil, explică expertul, e să creeze locuri de muncă, iar „din acest punct de vedere efectivul salariaților a ajuns în aprilie 2018 la maximul ultimilor 20 de ani. Rata şomajului a fost la un minim istoric”.

Efectivul de salariaţi, detaliază Dan Armeanu, a fost de 4,92 milioane de persoane, cu 93.000 de salariați mai mare față de aprilie 2017. Datele lunare de la INS exclud sectorul economic cu mai puțin de patru salariați/unitate.

Şi evoluția angajărilor se menține pe un trend ascendent, afirmă Armeanu, însă „dinamica anuală a numărului de salariați s-a atenuat treptat, pe seama scăderii dinamicii creşterii economice”.

Nivelul de trai al gospodăriilor populaţiei, a explicat pentru RL universitarul, a crescut semnificativ atât în 2017, cât şi în T1 2018. „Dacă se compară veniturile băneşti/persoană, se constată că în T1 2017 ele au crescut, faţă T1 2016, cu 14,1%, iar în T1 2018, faţă de T1 2017, cu 24,1%!”, arată Dan Armeanu.

Ponderea veniturilor din prestaţiile sociale, susţine profesorul de la ASE, în veniturile totale ale gospodăriilor, a scăzut de la 25,2% în 2015 la 20,4% în 2018, iar ponderea veniturilor în natură a scăzut în ultimii doi ani cu şase puncte procentuale, ajungând sub 10% în 2018.

 

Problema este structura veniturilor

„Problema nu este cu creşterile de venituri, ci care e structura acestor venituri”, a spus expertul în management Valentin Ionescu, arătând că „avem prestaţii sociale foarte mari. Partea bănească este mai mică de 100%. Când analizăm veniturile populaţiei, trebuie să luăm în considerare nivelul acestora, structura acestor venituri şi de ce anume sunt ele afectate. Pot fi afectate, de exemplu, de inflaţie şi taxare - factori de natură exogenă”.

Astfel, veniturile în natură, explică Ionescu, au o pondere de 5% în urban şi 17% în mediul rural. Când cuantificăm acest venit total mediu de 1.134,97 lei, lunar, pe persoană, trebuie să ţinem cont că, în bani, este vorba despre 50% din acest venit, venituri din agricultură 3,8%, venituri din activităţi neagricole independente 2,7%. Prestaţiile sociale sunt 22,9% - foarte mari, iar veniturile în natură sunt undeva la 17,7%.

 

Corelarea se face cu productivitatea muncii

Veniturile au crescut pentru că am avut majorări de salarii în sectorul public, în principal, spune expertul. „În sectorul privat, am avut o majorare de venit ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018. Pe de altă parte, veniturile au crescut undeva la 3.800 de lei pe gospodărie, iar pe cap de membru de familie sunt undeva în medie la 1.480 de lei”, a explicat RL Ionescu.

E semnificativă corelarea cu avansul PIB? Nu, nu se face neapărat cu PIB, crede specialistul, „ci cu productivitatea muncii. Aceasta nu a crescut în acelaşi ritm cu creşterea veniturilor, deci, în raport cu creşterea veniturilor, a scăzut ritmul de creştere al acesteia. Practic, veniturile au crescut pe cale administrativă”.

Unii spun, atrage atenţia Valentin Ionescu, că majorarea salariilor în sectorul bugetar îi forţează pe angajatori să mărească salariile. Dar acest lucru nu e valabil în general, ci numai pe piaţa profesiilor rivale, unde există concurenţă.

 

Structură nesănătoasă a veniturilor

„Din punctul meu de vedere”, spune Ionescu, „dacă s-ar compara cu PIB, nu aş face aşa. Important este faptul că avem o structură nesănătoasă a acestor venituri. În termeni economici, accelerarea nu este îngrijorătoare dacă e corelată cu o creştere a productivităţii muncii şi această creştere a productivităţii muncii este peste creşterea veniturilor. Dar, din păcate, situaţia se pare că nu stă aşa”.

De ce anume? Pentru că, explică Valentin Ionescu, „la un moment dat, aceasta se va răsfrânge şi asupra ocupării forţei de muncă.

Dacă tu, antreprenor, ai un cost cu forţa de muncă şi nu poţi să-l acoperi dintr-o creştere de productivitate, adică să obţii şi venituri mai mari, atunci la un moment dat cererea de forţă de muncă începe să dea înapoi”.

Astfel, tu, antreprenor, va trebui să-ţi optimizezi cheltuielile de exploatare. Cum faci asta? Cheltuielile de exploatare sunt de mai multe tipuri, printre care şi salariile. Patronul caută o optimizare a cheltuielilor de exploatare, astfel încât acestea să fie sub veniturile din exploatare.

„Dacă are costuri mari, patronul trebuie să reducă de undeva. Reduce la materii prime. La utilităţi nu poate să umble, iar atunci mai reduce la salarii. Ce să facă? Dacă nu o face, nu mai angajează!”, a spus pentru „România liberă” expertul în management.

Fenomenul ar putea fi privit şi în contextul în care, cum a explicat „României libere” universitarul Dan Armeanu, „se observă conformarea mediului de afaceri la politica fiscală privind mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, fără a eroda câștigurile nete”.

Comentarii

loading...