Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Vizita FMI din ianuarie nu este chiar una de rutină

Vizita FMI din ianuarie nu este chiar una de rutină

Analiza bilanțului BNR lunar arată că totuși vizita FMI de peste câteva zile nu este chiar o simplă chestiune de rutină.

Florin Budescu 0 comentarii

Depozitele overninght au atins, în noiembrie 2019, 69 de miliarde de lei, cu 11 mai puțin decât în iulie 2019, când au intrat două miliarde de euro din împrumutul MTN, de 31 de miliarde de euro, explică analistul economic Sorin Dinu.

„Dacă în decembrie 2019”, spune Dinu, „se mai utilizează încă patru - cinci miliarde de lei de la BNR pentru finanțarea deficitului bugetar, se ajunge pe la 64 - 65 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că acolo mai sunt pentru Guvern circa 29 de miliarde de lei”.

Acum un an, excedentul bugetului general consolidat a fost de numai 717 milioane de lei. E probabil ca acum să avem deficit, iar în februarie şi în aprilie sunt plăţi de rambursat la datoria internă de peste 18 miliarde de lei, deci bufferul şi Contul General al Trezoriei Statului (CGTS) se vor goli, în lipsa unor resurse noi.

„BNR e din nou în dilema din 2008 – 2009, când a avut nevoie de 13 miliarde de euro pentru a rezolva criza de lichidități” Sorin Dinu, analist economic

De regulă, CGTS era realimentat prin împrumuturi externe, de la MTN. Problema e, susţine expertul, că soldul CGTS de la BNR (adică bufferul) are dublu rol: rezervă a Guvernului şi sursă de finanțare a rezervei valutare.

În această ultimă calitate, influențează nivelul indicatorului rezerve valutare / datoria pe termen scurt reziduală, ce reflectă vulnerabilitatea externă a economiilor cu acces la piața de capital. Conform FMI, pentru România nivelul indicatorului ar trebui să fie 100% - 150%.

 

Noi emisiuni pe MTN

Nivelul din octombrie 2019 e de cca. 74%, „deci consumarea rezervelor guvernului de la BNR va duce acest indicator către 60% - 65%, poate în lipsa unui CGTS, prin împrumuturi sau rezerve fiscale”, spune Sorin Dinu.

O cale ar fi noi emisiuni pe Programul MTN, unde sunt disponibili până la 3,5 miliarde de euro, dacă Bursa din Luxemburg va accepta.

În lipsa acțiunii Guvernului, BNR trebuie să găsească altă sursă de finanțare pentru menținerea rezervei valutare şi indicatorului aferent.

În concluzie, BNR e din nou în dilema din 2008 – 2009, când a avut nevoie de 13 miliarde de euro pentru a rezolva criza de lichidități. Dar acum dilema e mult mai soft.

Comentarii

loading...