Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Zilişteanu: Banii de restart economic vor veni de la Banca Mondială, FMI şi UE

Zilişteanu: Banii de restart economic vor veni de la Banca Mondială, FMI şi UE

Într-un interviu acordat RL, profesorul de Finanţe-Bănci Ion Radu Zilişteanu afirmă că criza Covid-19 vine, practic, după ce omenirea nu şi-a revenit, de facto, în urma crizei subprimelor, de acum doisprezece ani.

Florin Budescu 0 comentarii

RL: Înainte de începerea acestei crize economice, se vorbea despre probabilitatea apariţiei unei noi crize globale. E posibil ca această criză medicală să fi demantelat acea criză economică?
Ion Radu Zilişteanu: Existau semne multiple. Părerea mea e că, aşa cum fenomenul de subprime nu a făcut altceva decât să grăbească o criză, în 2007 – 2008, pentru că şi atunci existau semne de criză, şi acum criza coronavirusului nu face decât să grăbească venirea unei crize.

Semnele crizei erau legate atât de datoriile publice, cât şi de datoriile private ale statelor, de faptul că atât Fed, cât şi Banca Centrală Europeană au dus politica banilor ieftini...

RL: ... relaxarea cantitativă...
I.R.Z.: Relaxarea cantitativă practic iarăşi a condus la nesăbuinţă în cheltuielile de bani şi la contractarea de împrumuturi, atât de state, cât şi de către entităţi private. În SUA, lucrurile au revenit ceva mai repede, însă BCE, să nu uităm, a rămas pe dobânzi negative.

Euribor, în 2008, dacă-mi amintesc bine, era peste 5 şi acum este negativ. Aceasta înseamnă că, practic, economia Europei nu şi-a revenit după acea criză. Acum, BCE, în faţa crizei coronavirusului, a sporit iarăşi măsurile de relaxare cantitativă.

Pe deasupra, a venit UE, care a spus statelor membre: cheltuiţi cât o fi, suspendând de facto prevederile Tratatului de la Maastricht, în ceea ce priveşte datoria statelor.

Practic, nu mai există posibilitatea unei proceduri de deficit excesiv, în condiţiile în care UE a suspendat acele prevederi, evident, pe perioadă limitată.

RL: Ce înseamnă aceasta?
I.R.Z.: Înseamnă că statele vor cheltui cât vor avea nevoie. Aceasta va conduce la restrângeri ale PIB în majoritatea ţărilor europene. Să nu uităm că centrul pandemiei se consideră a fi acum Europa – SUA şi iar vor avea loc cheltuieli nesăbuite. Pe partea guvernamentală, de data aceasta.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte România, vedem că deja au fost suspendate, în vederea şomajului tehnic - suportat de stat în limita a două luni, aşa cum au declarat oficialităţile, 800.000 de contracte, iar altele 155.000 au fost practic reziliate.

RL: 155.000 sunt contractele reziliate de către patronii care nu au mai aşteptat, din diferite motive, măsurile guvernamentale şi şi-au trimis deja salariaţii în şomaj.
I.R.Z.: În şomaj, pur şi simplu. Să nu uităm că fondul de şomaj a fost înglobat în acea contribuţie asiguratorie pentru muncă, care e în cuantum de 2,25% şi care nu merge numai către şomaj, ci şi către alte destinaţii, de genul concediilor, indemnizaţiilor ş.a.m.d. Acel buget va fi sub o presiune enormă.

RL: De ce?
I.R.Z.: Pentru că şomajul tehnic se va suporta din acel fond de şomaj, iar pentru profesii liberale, PFA, întreprinderi individuale şi alţi profesionişti, cum sunt denumiţi generic, se vor suporta de către Ministerul Muncii, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii.

Aceasta înseamnă că pe bugetele acestea va fi o presiune enormă. S-a calculat că numai pentru şomajul tehnic va fi un necesar, pe două luni, pentru maximum un milion de contracte, de circa patru miliarde de lei.

RL: În aceste condiţii, mai este posibilă creşterea punctului de pensie cu 40%, de la 1 septembrie?
I.R.Z.: Absolut nerealistă o astfel de mărire. Nu sunt bani. Bun, sigur, se pot arunca „bani din elicopter”, conform expresiei cunoscute, însă aceasta duce la alte fenomene economice, gen inflaţie ş.a.m.d..

RL: Marile companii şi statele au şi vor avea o nevoie acută de finanţare externă, în perioada următoare.
I.R.Z.: Aşa este.

RL: Dacă pieţele sunt căzute, de unde vor obţine aceste entităţi bani?
I.R.Z.: Banii vor veni, în cazul de faţă, din trei mari surse: Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. UE ar urma să deturneze (în sens pozitiv) o parte din fondurile europene destinate către tot felul de proiecte pentru combaterea acestei crize şi trecerea cu bine a acestei perioade, spre sfârşitul crizei.

FMI şi Banca Mondială de asemenea au avut nenumărate cereri. Sunt 188 de state care au declarat cazuri de coronavirus, adică aproape toate statele lumii, care sunt cu puţin peste 200.

RL: Dar cererea este foarte mare şi nici aceste instituţii nu au disponibile sume la fel de mari ca în vremuri normale, când banii lor băltesc.
I.R.Z.: Evident, nu vor fi bani la nivelul cererii, vor fi resurse limitate, însă aceste instituţii pun la bătaie toate disponibilităţile lor, pentru că, într-adevăr, situaţia e foarte delicată.

RL: Ne apropiem de o nouă criză a datoriilor suverane?
I.R.Z.: Sigur că da, atâta vreme cât deficitele vor depăşi, cel puţin în UE, acel 3% prevăzut prin Tratatul de la Maastricht. Este evident că ne vom îndrepta către o criză a datoriilor suverane.

Să nu uităm că datoriile Italiei sunt probabil la nivel de 100% din PIB. România, din fericire, nu stă chiar aşa de rău, suntem undeva pe la 40%, dar evident că toate statele vor avea probleme.

Să nu uităm că deja unele state au intrat în această criză cu probleme structurale foarte serioase. Această criză nu va face decât să agraveze acele probleme şi să işte apariţia unora noi.

RL: Există trei scenarii de evoluţie a crizei, puse pe tapet acum. Unul – că ne vom mai linişti prin vară, apoi va fi o mică curbă crescătoare în toamnă – şi gata. Altul – că va continua şi pe timpul verii şi se va rezolva cumva pe anul viitor şi al treilea, conform căruia lucrurile vor continua aşa vreo doi ani.
I.R.Z.: De fapt, toate aceste scenarii sunt negative pentru economie, cu grade diferite de severitate. Probabil că adevărul va fi undeva pe la mijloc, ca întotdeauna, şi statele vor fi nevoite să schimbe anumite reguli.

Se vor schimba comportamente economice, aşa cum s-a întâmplat şi după criza din anii 2007 – 2008. Şi bancare, şi medicale, şi ale afacerilor.

RL: Ca de exemplu?
I.R.Z.: Faptul că foarte multă lume lucrează acum de acasă va conduce la o lărgire a acestui fenomen, care în România nu era aşa de dezvoltat, spre deosebire de alte state. Regulile sociale se vor schimba. Vor fi multe modificări pe care nu putem să le prevedem.

RL: În cazul României, cât va creşte deficitul bugetar din cauza eforturilor pentru salvgardarea crizei Covid-19?
I.R.Z.: Poate până în 10%, 12%, 14% din PIB, probabil, ceea ce este enorm.

RL: Ce se va întâmpla cu cursul leu-euro, leu-dolar?
I.R.Z.: E greu de spus ce se va întâmpla, pentru că, sigur, piaţa mondială a valutelor este foarte interdependentă, adică nu poţi să judeci o valută singură în raport cu celelalte, ci trebuie să o faci în ansamblu.

Probabil, cursul va mai avea derapaje, însă nu mă aştept la derapaje foarte-foarte serioase, pentru că toate valutele vor reacţiona statistic cumva la unison.

RL: Deficitul de cont curent?
I.R.Z.: Se va mări, desigur.

RL: Pentru că România va importa produse pentru consumul domestic, în condiţiile în care producţia internă stopează puternic.
I.R.Z.: Este vorba şi de produse, dar şi despre materiale sanitare, dar şi despre materialele necesare în rezolvarea acestei crize. Să nu uităm că România a importat de exemplu din Coreea de Sud două transporturi de combinezoane.

Aici aş vrea să fac o remarcă, relativ la modalitatea în care s-au făcut transporturile. Există o forţă multinaţională, formată din nouă state din regiunea aceasta, unde este şi România, care are sediul undeva în Ungaria.

Este o forţă aeriană a NATO care s-a constituit cu mulţi ani în urmă, cu avioane militare, cu o bază militară în Ungaria, la care România nu a apelat niciodată.

Cele nouă state care sunt membre ale acestei iniţiative pot apela la transporturi efectuate de către NATO, cu avioane care sunt localizate la această bază. Cele două transporturi din Coreea au fost făcute cu avioane NATO, de la această bază.

Este prima oară când România a apelat la această facilitate, dată de această reuniune de nouă state, printre care şi SUA.

RL: Acum 12 ani, piaţa imobiliară a rezistat, cu scăderi.
I.R.Z.: Da, cu scăderi de preţuri enorme. Sigur, în piramida Maslow a necesităţilor umane, locuirea e un element de bază şi evident că piaţa imobiliară nu are cum să sucombe, dar sigur că vor fi ajustări foarte – foarte serioase.

De altfel, încă dinainte de criza aceasta se întâmplaseră două lucruri. Două evenimente pe piaţa bancară, care au influenţat cererea solvabilă de pe piaţa imobiliară: creşterea serioasă a indicatorilor pieţei interbancare, deci a dobânzilor Robor, şi a IRCC, noul indicator de dobândă.

Al doilea element: BNR a luat anul trecut o măsură, tocmai pentru că intuia că ar mai putea fi derapaje, adică creşteri în dobânzile de pe piaţa interbancară, limitând gradul maxim de îndatorare la 65%.

Mă refer la ponderea din veniturile unei familii care poate fi folosită pentru rambursarea creditelor. Evident că piaţa imobiliară a suferit o scădere a cererii solvabile, ceea ce s-a manifestat înainte de criza coronavirusului printr-o stabilizare a preţurilor.

Este perfect posibil ca, în condiţiile crizei coronavirusului şi ale crizei economice care va urma, să asistăm la scăderi de preţuri şi scăderi ale numărului de tranzacţii.

RL: Care este situaţia fondurilor de hedge, dincolo de faptul că oricum pieţele s-au contractat puternic?
I.R.Z.: Hedge fund-urile sunt fonduri cu capital de risc. Ele se simt cel mai bine în perioadele de criză, pentru că atunci apar cele mai mari oportunităţi. Se poate vinde în lipsă - aşa-numitele vânzări short - şi aceste hedge mizează, în momentul de faţă, pe tot felul de evoluţii, cum ar fi dobânzile Libor stabilite pe piaţa bancară de la Londra, şi pot miza pe scăderi sau pe creşteri ale cotaţiilor acţiunilor bursiere de la principalele burse din lume.

RL: Pieţele bursiere au scăderi „în fierăstrău”...
I.R.Z.: Zeci de procente. Aceasta înseamnă o scădere a aşa-numitelor capitalizări bursiere, deci a valorilor companiilor, ceea ce, evident, dă semne economice extrem de îngrijorătoare. Bursele s-au mai calmat după declanşarea crizei.

Au început acum uşoare creşteri, dar pe plan global. În această perioadă de după declanşarea crizei pandemice au avut totuşi scăderi foarte importante, cele mai mari din toată istoria lor, chiar şi comparate cu Marea Depresiune.

RL: Petrolul a ajuns la nişte cote incredibil de scăzute. 30 de dolari/baril...
I.R.Z.: Este deja la 20, undeva la 20 – 23 de dolari/baril (n.r.: de la realizarea interviului, scăderile au continuat). Rusia are o limită de preţ sub care nu mai câştigă. În ultima vreme, a avut loc un război Rusia - Arabia Saudită.

Aceasta nu a vrut să limiteze producţia, pentru a menţine preţul, şi atunci pieţele au fost inundate de petrol, care, în condiţiile scăderii cererii mondiale, pentru că lumea nu se mai deplasează, a dus la scăderea preţului.

Se poate şi mai puţin. Ne amintim de perioada în care barilul de petrol era peste 100 de dolari. Guvernul României a limitat preţurile la carburanţi, gaze şi energia electrică. Efectul e că preţurile de la pompă practic au îngheţat.

Companiile petroliere profită de scăderea preţului petrolului pe pieţele internaţionale. Ele nu vor mai scădea acest preţ la pompă. S-a dat limita inferioară a preţului din ziua în care s-a anunţat starea de urgenţă. Aceasta poate ne va învăţa ce înseamnă economia de comandă.

RL: Totuşi, există unii care cer mercurial la preţurile produselor de strictă necesitate.
I.R.Z.: O limitare a acestor preţuri nu ar fi benefică, pentru că ar conduce la dispariţia de pe piaţă a unor produse...

RL: ...care s-ar vinde pe piaţa neagră, pentru că altfel producătorii lor ar merge pe pierderi şi ar ajunge la falimente.
I.R.Z.: Să nu uităm că preţul energiei era deja plafonat.

Comentarii

loading...