13.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăEconomieFoto interviuMarilen Pirtea: Învățământul online nu-l poate egala pe cel față în față

Marilen Pirtea: Învățământul online nu-l poate egala pe cel față în față

Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, este membru în Comisia de Învățământ din Camera Deputaților.

Este conducător de doctorat în domeniul Finanțe.

RL: Școala românească trece prin probabil cea mai dificilă perioadă de după 1990. Din cauza pandemiei, avem toate școlile închise, elevii participând, cel puțin teoretic, la cursuri online? Cum vedeți această situație? Putem avea șanse egale la educație?

Marilen Pirtea: Indiferent de caracteristicile unui context școlar sau altul, învățarea exclusiv online nu se poate ridica la același nivel calitativ ca cea față în față. Cel puțin în acest moment nu avem suficiente date științifice pentru a susține supremația sau echivalența abordării exclusiv online în comparație cu cea față în față. Dacă la acest cadru teoretic, adăugăm și elementele contextuale precise precum accesul la cele necesare pentru a desfășura activități online, atunci, cred că este clar pentru toată lumea că nu suntem într-o situație fericită. Nu este vorba de egalitate de șanse, să nu ne mințim, nici în contextul normal al tuturor activităților derulate față în față, nu avem egalitate de șanse în sistemul nostru național. Este vorba de scăderea calității interacțiunii cadrului didactic cu elevii săi, a posibilităților de a da feedback real și la timp, a interacțiunilor din mediul clasei și a altor aspecte care în acest moment sunt susținute de date științifice ca importante pentru o educație de calitate, care au o influență în acest sens multe pentru nivel pe care-l are utilizarea tehnologiei în educație.

Trecerea bruscă, fără preaviz, de la educația față în față la educația online, ca orice schimbare, a născut și rezistență, și negarea realității, și sentimente de neputință și frustrare și, în final, acceptarea situației în ansamblul său. Unii au înțeles mai repede că este necesar să achiziționeze noi cunoștințe și competențe care să îi facă să își atingă obiectivele educaționale și să nu compromită generațiile de elevi, alții au înțeles mai târziu. Unii dascăli au trecut la acțiune, au învățat noi tehnici de predare și de interacțiune cu elevii, alții nu. Așadar, nu a existat o inițiativă structurată, sistemică și care să țintească formarea cadrelor didactice care lucrează în învățământul preuniversitar românesc, ci doar acțiuni sporadice și inițiative individuale. Ca efect, pe lângă sentimentul că sistemul educațional nu le răspunde nevoilor lor, profesorii se confruntă și cu recunoașterea faptului că nu sunt echipați corespunzător pentru a livra o educație la standarde profesionale înalte. Elevii recepționează aceste limite și percep ezitarea, încrederea lor în capacitatea profesorilor de a face față scade și, ca urmare, încrederea în propria capacitate de a obține rezultate va scădea. Deci, problema eu o vad, în esență, la nivelul acestei atitudini care riscă să se dezvolte, atât la profesori, cât și la elevi, de neîncredere că pot face față, că efortul lor este sortit eșecului, care poate fi o atitudine implicită, mai profundă, care nu se manifesta direct în comportament, dar care poate influența performanța.

Unde apreciați că sunt cele mai mari probleme în școala online și ce soluții credeți că s-ar putea lua rapid?

Ne confruntăm cu două categorii de probleme. Pe de o parte, vorbim despre aspectul problematic al accesului la tehnologie și al lipsei de pregătire sistematizată a cadrelor didactice în utilizarea tehnologiei pentru educația online, iar, pe de altă parte, vorbim despre aspecte pedagogice problematice legate de relația profesor-elev, maniera de livrare a conținutului și de angajamentul și implicarea celor doi actori educaționali, profesor și elev, în predare, respectiv în învățare. Nu este suficient să învețe noile tehnologii specifice educației online, este absolut necesar ca pregătirea pedagogică să fie remaniată pentru mediul online. Încorporarea tehnologiei în educație ridică, pe lângă aspectul manipulării diferitelor softuri educaționale, și problema pedagogică și a modului în care se dezvoltă experiența de învățare. Nu tehnologia crește performanța în învățare, ci întotdeauna omul poate să facă asta, utilizând tehnologia adecvată. De pilda, aplicarea principiului Un mod de livrare se potrivește pentru toți care funcționa în mediul offline, nu înseamnă că profesorul ia un conținut, îl așează în format online și îl consideră ca având o aplicabilitate generală, nediferențiat. în loc de asta, este necesar ca adaptarea materialelor și metodelor pentru educația online să fie folosite astfel încât să diferențieze mai bine între elevi diferiți și contexte educaționale diferite. Învățarea utilizării tehnologiei și adaptarea pedagogiei cer, însă, un efort suplimentar de la profesor care de cele mai multe ori, nevăzând rezultate imediate ale efortului său, este reactiv datorită sentimentului (și pe bună dreptate) că este suprasolicitat, epuizat și depersonalizat. Adică, toate ingredientele burn-out-ului.

Ce se poate face? în primul rând, școlile să susțină financiar livrarea de cursuri de scurtă durată profesorilor, prin care aceștia să se familiarizeze cu tehnologia specifică predării online. (1). Să existe un număr limitat de softuri simple și eficiente care pot fi folosite în predare și evaluare, hai să nu devenim „mai experți” decât este nevoie. (2). Să fie remaniată modalitatea de evaluare, în sensul flexibilizării acesteia și să fie introdusă evaluarea pe parcurs în care volumul de informație supus evaluării pe parcurs să fie recunoscut în nota finală. (3). Foarte important: modalitatea de evaluare trebuie să fie diversă – și eseurile, și portofoliile, și proiectele de grup sunt modalități de evaluare. Pentru ca toate acestea să se întâmple, pe lângă aspectele enumerate mai sus, profesorul trebuie motivat financiar. O creștere de 25-30% a salariului cadrului didactic, simultan cu existența unor cerințe clare și indicatori de performantă, ar fi premisa pentru un demers de succes.

O altă problemă ține de elev. Dincolo de accesul limitat al multora la tehnologie (aici, au fost inițiate câteva demersuri, de dotare cu calculatoare a elevilor care nu dispun de ele, dar aceste demersuri trebuie continuate), elevii au nevoie, mai mult decât oricând, până se depășește perioada în care trăim, să simtă ca aparțin unui grup, să aibă o identitate, să interacționeze dincolo de cursuri. Școlile ar putea organiza măcar o dată pe semestru, o activitate de acest gen, în care să-i reunească pe elevi. Ora de dirigenție, de asemenea, să fie un prilej în care elevii să discute subiecte care ii interesează realmente și de care sunt preocupați, dar nu susținute de profesorul-diriginte pe un subiect legat de școală, ci organizate chiar de elevii înșiși, pe un subiect pe care ei îl propun, pe rând. Invitați speciali la ora de dirigenție, propuși de elevi, ar putea crea un context stimulativ pentru trăirea unei experiențe de învățare autentice.

Nu in ultimul rând, o mai mare atenție la efectele lucrului la computer asupra sănătății este necesară. Poate că ar fi de dorit ca după 2 ore, elevul și profesorul să aibă posibilitatea unei pauze de 30 de minute, ceea ce ar face necesară restructurarea orarului.

Este compromis acest an școlar/academic, cum spun unele persoane care au fost sau sunt implicate în sistemul educațional?

Compromis, ce înseamnă compromis? Avem o situație de criză și trebuie să o gestionăm, astfel încât să avem progres școlar. Hai să respectăm scenariile să derulăm activitățile față în față unde se poate, hibrid unde este posibil și online unde suntem obligați.

Așa se spunea și în vară, că examenul de Bacalaureat 2020 este compromis și, ca urmare, admiterea la facultate va fi compromisă și, ca urmare, întregul parcurs din învățământul terțiar. Nimic mai neadevărat. Iată că examenul de bacalaureat nu a fost compromis, iar actualii studenți de anul 1 fac față la fel de bine solicitărilor academice ca și generațiile anterioare, nu există nicio diferență semnificativă care să poată fi sesizată până acum.

Consider că dacă se iau masurile necesare, unele pe care le-am evidențiat mai sus, anul școlar nu va fi compromis. Mai mult, dacă se va percepe această perioadă de criză ca o oportunitate de a fi mai creativi, mai inovativi, ca pe un context prielnic pentru a gândi out of the box, sunt mari șanse să asistăm la un an școlar departe de a fi compromis. Acum este nevoie de și mai mult, pe lângă implicarea factorilor decizionali din educație, de o implicare a mediului de business în educație, prin soluții inovative, prin suport financiar și de formare, acțiuni care să crească reziliența sistemului educațional românesc.

Cum apreciați că a acționat Ministerul Educației și Cercetării în această perioadă?

Atunci când discutăm în termeni politici lucrurile nu devin doar subiective ci, o spun cu regret, în societatea românească nu există loc nici măcar pentru argumente. Politicienii știu o singură lecție – ceea ce fac eu și partidul meu este bine, ceea ce fac celelalte partide este rău! Este absolut frustrantă o astfel de atitudine, o vedem în zona cea mai sensibilă a perioadei actuale – mă refer aici la domeniul sănătății, și, evident, nici domeniul educației nu face excepție.

Precum în științele exacte actualul guvern, și actualii reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării, lucrează cu o serie de condiții la limită. Deciziile luate nu reprezintă nici dorințe, nici strategii de dezvoltare, nici inovații educaționale, deciziile luate sunt generate de un cumul de factori extrem de complecși și care țin de o realitate care a bătut de mult orice film sau orice scenariu. Multe măsuri și decizii pot fi discutabile. Este nevoie să închidem școlile și în comunitățile unde numărul de persoane infestate este redus? Este oportună sau nu, în aceste condiții, prezența în unitățile școlare a cadrelor didactice? Dacă atunci când se va trage linie, și o linie poate fi trasă la finalul anului școlar, o să constatăm că anul nu a fost compromis, că ministerul a propus și a implementat soluții remediale care să compenseze și să acopere toate pierderile educaționale resimțite de elevi dar, mai ales, atunci când o să constatăm că am reușit să parcurgem toate elementele formale ce țin de evaluările anuale – examen național, examen de bacalaureat, admitere la facultate etc. și populația școlară este într-o foarte bună stare de sănătate, da, se poate spune că modul de acțiune al reprezentanților statului a fost unul eficient.

Cum se desfășoară, acum, cursurile și seminarele la Universitatea de Vest din Timișoara?

După o analiză temeinică, Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a pregătit un scenariu hibrid de desfășurare a activităților didactice pentru semestrul I al anului universitar 2020-2021, în care programele de studii universitare din domeniile științelor naturii și ale pământului (fizică, chimie, geografie) și științelor vocaționale (arte vizuale, muzică, teatru, educație fizică și sport) desfășurau activitățile practice în regim față-în-față, cu respectarea tuturor normelor de siguranță și de igienă, iar celelalte programe de studii desfășurau toate activitățile didactice în regim online.

Odată cu creșterea numărului de cazuri de infectare cu Covid-19 în municipiului Timișoara și a pragului ratei de infectare peste 3 la mie, în conformitate cu reglementările legale, toate activitățile didactice desfășurate de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) au fost adaptate regimului online.

Astfel, în prezent toate activitățile didactice la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) se desfășoară în regim exclusiv online, pentru toate programele de studii universitare, și vor rămâne în acest scenariu până la scăderea ratei de infectare în municipiului Timișoara sub 3 la mie.

Continuarea în următoarea ediție de weekend a cotidianului “România liberă”.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Cresc importurile de electricitate din Ucraina după atacurile rusești

Importurile zilnice de electricitate din Ucraina vor atinge cel mai ridicat nivel din acest an, după ce o serie de atacuri cu rachete rusești...

Declarațiile selecționerului Edward Iordănescu înaintea amicalului România – Columbia

Înaintea partidei amicale dintre România și Columbia, care se va disputa în această seară la Madrid, selecţionerul Edward Iordănescu a afirmat că doar ridicându-şi...

Koeman: Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei

„ Olanda trebuie să fie mai calmă cu mingea în amicalul împotriva Germaniei, altfel va avea parte de o seară grea la Frankfurt”, și-a...
Ultima oră
Pe aceeași temă