România liberă: Domnule președinte al Senatului, înainte de a deține această funcție ați fost ministru al Afacerilor Externe. În ce măsură considerați că diplomația României este afectată de conflictul politic intern?
Teodor Meleșcanu: Dacă crede cineva că politica noastră externă nu a putut să facă mare lucru, face o greșeală foarte mare. România, în acest an, a deţinut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar capacitatea diplomației noastre a fost de către toţi apreciată. Însă politica externă a României trebuie să fie concentrată şi armonizată, nu să facă obiectul unor poziții divergente determinate de competițiile politice interne. Trebuie să înțelegem că politica externă este una singură: promovarea intereselor României şi promovarea intereselor cetățenilor României. Din păcate, dacă vom insista în continuare să transmitem în exterior mesaje diferite şi uneori antagonice, dacă vom disemina în continuare un mesaj dublu, ne vom pierde atât credibilitatea cât şi reputaţia ţării noastre. În luările noastre de poziție, trebuie să ținem cont că, dacă vom continua să ne denigrăm în discursuri politice, nu vom deveni dezirabili pentru alţi parteneri, ci ne vom autodistruge credibilitatea şi reputaţia.
România liberă: Una dintre temele sensibile de pe agenda diplomației României o reprezintă tezaurul aflat în Rusia. Noul guvern, condus de Ludovic Orban, a anunțat reluarea activității Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, care analizează problema tezaurului. Credeți că avem șanse să recuperăm, cândva, tezaurul pe care l-am trimis în Rusia?
Teodor Meleșcanu: În principiu există toate argumentele, inclusiv documentele necesare, pentru a găsi o soluție la întoarcerea tezaurului românesc. Au mai fost și alte propuneri, nu neapărat de obținere a tezaurului în totalitate, ci inclusiv posibilitatea de a găsi anumite măsuri de despăgubire în bani.
România liberă: Vă referiți la despăgubiri oferite din partea Rusiei către România?
Teodor Meleșcanu: Da, au fost mai multe încercări pe tema asta. Trebuie să vedem, într-o manieră foarte sinceră, ce se mai poate recupera din tezaur – în primul rând, tezaurul Băncii Naționale. Pentru moment, după cum știți, tezaurul României este trecut în activele Băncii Naționale. Deci noi, prima etapă pe care noi trebuie s-o parcurgem este să discutăm și să venim cu cărțile pe masă. Probabil că evidențele Băncii Naționale nu vor putea acoperi tot tezaurul trimis în Rusia, pentru că la Sankt Petersburg s-au trimis nu doar tezaurul Băncii Naționale, adică nu doar activele BNR, cu lingourile sale. O bună parte din ceea ce s-a trimis în Rusia au reprezentat-o o serie de obiecte personale, cum ar fi colecțiile de cărți sau de bijuterii.
România liberă: În calitate de președinte al Senatului, sunteți al doilea om în stat. De pe această poziție, cu cine credeți că ați colabora mai bine, după alegerile prezidențiale din acest an: cu președintele Iohannis sau cu președintele Dăncilă?
Teodor Meleșcanu: Trebuie înțeles faptul că politica externă este stabilită de Parlament, iar acest lucru trebuie să fie acceptat și de politicianul care va deveni președinte al României sau președintă a României. În politica externă sunt trei poli: Parlamentul, președintele României și Guvernul – cu Ministerul Afacerilor Externe. Eu n-am ascuns niciodată faptul că am susținut-o și o voi susține în alegerile prezidențiale din România pe doamna Dăncilă.
A
