Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Arhivă

Foto: Arhivă

34 de localități din Basarabia cer unirea cu România. Băsescu propune o declarație în Parlament

Numărul localităţilor din Republica Moldova care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34, odată cu semnarea acestui document de către satul Chetrosu din raionul Drochia, informează, sâmbătă, Agerpres.

Mihai Diac 0 comentarii

Cea de-a 34-a localitate a semnat această Declarație simbolică vineri, 16 februarie.

Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu reprezintă un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop - Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă "Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România", a relatat portalul Deschide.md.

Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică 'Acţiunea 2012', care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.

În continuare, portalul Deschide.md prezintă lista completă a localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia)

Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop - Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.

"Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop - Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui', a spus Traian Băsescu la 5 februarie.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, aminteşte Agora.md.

În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal.

Comentarii

loading...