Decizia a fost luată, în ideea integrării pieţelor de gaze naturale din ţările baltice cu cele din Uniunea Europeană, a diversificării surselor de aprovizionare şi a îmbunătăţirii securităţii, a informat într-un comunicat Gaz-System.
Investiţia vizează construirea unei conducte cu o lungime de 357 kilometri pe teritoriul Poloniei la care se va adăuga o secţiune cu o lungime de 165 de kilometri pe teritoriul Lituaniei. Cele două tronsoane ar urma să fie puse în serviciu înaintea datei de 31 decembrie 2021.
Uniunea Europeană, care a acordat deja o finanţare de 10 milioane de euro pentru elaborarea acestui proiect care a fost catalogat proiect de interes comun (PCI), ar urma să contribuie cu o finanţare de 266 milioane de euro şi la construcţia gazoductului, 58 milioane euro pentru Amber-Grid şi 208 milioane pentru Gaz-System. Aceste fonduri ar urma să vină de la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).
Transportul şi distribuţia gazelor naturale în Europa Centrală şi de Est creează tensiuni între Rusia şi statele vecine, în principal Ucraina şi Polonia, care sunt susţinute de Washington. Sursa acestor tensiuni este proiectul gazoductului submarin Nord Stream 2, care ar urma să facă legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică şi care în momentul în care va deveni operaţional, la finele lui 2019, va permite Gazprom să reducă livrările de gaze via Ucraina.
În acelaşi timp, ţările baltice şi-au redus dependenţa de gazul natural venit din Rusia după ce în luna ianuarie 2015 Lituania a inaugurat primul său terminal plutitor pentru importul de gaze naturale lichefiate în portul Klaipeda. În luna iunie 2016, Polonia a inaugurat un terminal similar în portul Swinoujscie.
