Conform informaţiilor furnizate de institutele de sondare a opiniei publice private Sigma Conseil şi Emrhod, profesorul universitar independent Kais Saied s-a clasat pe primul loc, cu aproximativ 19% din voturi, urmat de mogulul media aflat în închisoare Nabil Karoui, creditat cu circa 15% din sufragii.
Dacă aceste prime estimări se confirmă, rezultatele reprezintă un adevărat şoc care zguduie clasa politică tunisiană aflată la putere după revoluţia din 2011, deschizând totodată o perioadă de incertitudini în ţara nord-africană care a iniţiat primăvara arabă.
Rezultatele oficiale preliminare vor fi anunţate abia marţi.
“Este o zi excepţională pentru democraţia şi pentru istoria ţării (…) Astăzi poporul tunisian a ales doi candidaţi pentru al doilea tur”, a declarat Karoui într-un mesaj citit de soţia sa Salwa Smaoui, la sediul partidului său Qalb Tounes.
“Sperăm că va fi eliberat mâine şi că va putea să îşi facă campanie în mod echitabil”, a adăugat soţia candidatului Karoui în faţa unei mulţimi de susţinători entuziaşti.
Nabil Karoui, în vârstă de 56 de ani, se află în spatele gratiilor din 23 august ca urmare a unei anchete privind spălare de bani şi fraudă fiscală. Dacă se va confirma calificarea sa în cel de-al doilea tur de scrutin, va fi o situaţie fără precedent la nivel internaţional.
Fondator al canalului de televiziune Nessma, Karoui şi-a construit o popularitate puternică prin acţiuni caritabile în regiunile defavorizate ale ţării.
În ceea ce-l priveşte pe profesorul universitar independent Kais Saied, în vârstă de 61 de ani, supranumit Robocop ca urmare a dicţiei rigide şi a expresiei faciale impasibile, acesta a dat asigurări că este “primul din primul tur”.
“Dacă sunt ales preşedinte, îmi voi aplica programul” a declarat pentru AFP Kais Saied în apartamentul său dărăpănat din centrul capitalei, înconjurat de echipa de campanie.
Saied, cunoscut tunisienilor după revoluţia din 2011 pentru comentariile despre scena politică a ţării făcute din platourile de televiziune, nu este susţinut de niciun partid şi nu a mai participat până acum la vreo campaniei electorală.
Conform sondajelor, Abdelfattah Mourou, candidatul partidului de inspiraţie islamistă, ocupă a treia poziţie cu 11 – 12%, urmat, la distanţă, de premierul Youssef Chahed, care ar fi obţinut între 7 şi 8%.
Şapte milioane de tunisieni au fost chemaţi la urne în acest prim tur al alegerilor prezidenţiale, al doilea scrutin liber organizat după revoluţia din 2011.
Rata de participare a fost de 45.02%. În 2014, la primele alegeri prezidenţiale libere organizate în Tunisia, nivelul de participare în primul tur a fost de 64%.
Scrutinul la care s-au prezentat 26 de candidaţi pare să fie marcat de absenţa participării tinerilor, care reprezintă un electorat crucial.
Alegerile s-au desfăşurat într-o atmosferă calmă. Au fost mobilizaţi aproximativ 70.000 de membri ai forţelor de securitate şi câteva mii de observatori desfăşuraţi de partide şi de instituţii internaţionale.
Partidele se văd confruntate în acest moment cu provocarea pregătirii simultane a alegerilor legislative din 6 octombrie şi a celui de-al doilea tur al scrutinul prezidenţial, care ar urma să aibă loc până pe 23 octombrie.
Calendarul electoral a fost perturbat de decesul, pe 25 iulie, a preşedintelui Béji Caid Essebsi, în vârstă de 92 de ani, ceea ce a determinat devansarea scrutinului prezidenţial, prevăzut să aibă loc spre sfârşitul anului.
