Assange este deținut la închisoarea Belmarsh, în sud-estul Londrei, după ce a fost arestat joia trecută la ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii ca urmare a retragerii dreptului de azil din partea autorităților de la Quito. Decizia acestei țări sud-americane de a autoriza poliția să-l aresteze pe Assange în ambasada sa a fost urmarea unei perioade dificile și tensionate în cursul căreia relațiile dintre guvernul ecuadorian și fondatorul WikiLeaks au devenit din ce în ce mai ostile.
Australianul astăzi în vârstă de 47 ani s-a refugiat la ambasada Ecuadorului din Londra în 2012 pentru a scăpa de un mandat de arestare britanic emis după acuzațiile de viol și agresiune sexuală în Suedia, pe care le-a negat întotdeauna.
Aparent îmbătrânit și slăbit, cu plete lungi și o barbă hirsută, Assange a fost extras cu forța de polițiști britanici în civil și urcat într-un furgon al poliției și apoi prezentat în fața unui tribunal londonez care l-a recunoscut vinovat că s-a sustras justiției, delict pasibil de un an de închisoare. În afara mandatului britanic, el mai face față unei cereri americane de extrădare, fiind inculpat în SUA pentru asociere cu un grup infracțional în vederea comiterii de „pirataj informatic“, acuzație pe care o va combate potrivit avocatei sale, Jennifer Robinson. Bătălia judiciară poate dura între 18 luni și doi ani. Arestarea sa a provocat revolta susținătorilor care au calificat ilegală decizia Ecuadorului și condițiile arestării. Moscova a acuzat Londra de „ștrangulare a libertății“ în timp ce pentru fostul președinte ecuadorian, Rafael Correa, această arestare s-ar datora unei răzbunări personale a președintelui actual, Lenin Moreno, pentru că Wiki-Leaks a publicat recent un caz grav de corupție și l-a descris pe Moreno ca „cel mai mare trădător din istoria Ecuadorului și a Americii Latine“. Tatăl lui Assange, John Shipton, care trăiește la Melbourne, a cerut premierului australian, Scott Morrison, să-i ajute fiul sugerând readucerea lui în țara de origine. Morrison a declarat déjà că Assange va avea acces la asistență consulară, dar nu va beneficia de un tratament favorizant.
Atac informatic
Ecuador a anunțat sâmbătă că a suferit un atac informatic, fără să afecteze siturile guvernamentale. În ziua arestării lui Julian Assange la Londra, ministrul de Interne ecuadorian, Maria Paula Romo a precizat că un apropiat al lui Assange era implicat într-un plan de destabilizare a președintelui Moreno, în asociere cu un fost ministru de Externe, Ricardo Patino și cu doi hackeri ruși care trăiau în Ecuador. Acest „apropiat“ este suedezul Ola Bini, 36 ani, arestat când încerca să părăsească Ecuadorul pentru Japonia.
Business Insider citează ministrul ecuadorian de Externe, José Valencia, potrivit căruia Assange a fost arestat pentru asigurarea că nu va putea apăsa „butonul de panică“ pe care îl concepuse contra Ecuadorului. Deși nu se știe ce este acest buton, Assange amenințase de câteva ori ambasadorul Jaime Merchan (de la ambasada din Londra) că va divulga informații „devastatoare“ pentru Ecuador și ambasadă. Este imposibil de știut despre ce tip de amenințare era vorba, dar când Assange a realizat că urma să fie arestat a încercat să ajungă în camera sa dar a fost împiedicat. Într-o prezentare în fața Parlamentului, Valencia a expus motivele pentru care azilul lui Assange a fost retras, lista cuprinzând ingerința în relațiile Ecuadorului cu alte țări sau ingerința în politica altor state punând în pericol relațiile acestora cu Ecuadorul.
Informații comunicate de guvernul de la Quito au dezvăluit că Assange făcuse viața în ambasadă un infern, se spăla prea puțin, se plimba cu skateboardul pe podelele din lemn făcând un zgomot infernal, punea muzica foarte tare, mânca cu mâna. Cel mai grav, violase condițiile azilului instalând material electronic interzis în ambasadă, maltrata paznicii și intra în dosarele de securitate ale ambasadei fără autorizație. Președintele Moreno a declarat pentru Guardian că Assange a încercat să utilizeze ambasada din Londra ca centru de spionaj.
