14.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăInternaționalAmericanii aduc drone de atac la Câmpia Turzii. Proiect militar de 950...

Americanii aduc drone de atac la Câmpia Turzii. Proiect militar de 950 de milioane de dolari

Potrivit unui document difuzat de conducerea Forțelor Aeriene ale SUA din Europa, partea americană a alocat 950 milioane de dolari pentru a se construi un nou hangar la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii.

Baza 71 era deja una dintre cele mai moderne unități militare din România, fiind pregătită, de exemplu, să primească o escadrilă de avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, precum și avioane de luptă din alte țări NATO.

Noul hangar construit acum cu fonduri americane este însă special destinat pentru a găzdui aparate de zbor fără pilot (Unmanned Aerial Vehicle ‒ UAV), cunoscute de obicei sub numele de drone.

Hangarul care s-a construit la Câmpia Turzii în perioada octombrie 2017 – mai 2018 va putea adăposti drone cu rază lungă de acţiune, probabil de tipul MQ-9 Reaper.

Pentru a îndeplini asemenea misiuni, hangarul va respecta toate „cerinţele de securitate“ impuse de SUA pentru operaţiuni cu aeronave fără pilot.

 

Noul hangar poate fi folosit de avioane de luptă și de drone

Generalul Roy Agustin, directorul pentru logistică şi protecție al Forţelor Aeriene americane din Europa, a confirmat, pe data de 31 iulie, că hangarul „poate cu siguranţă să servească pentru un MQ-9“, însă poate fi folosit şi pentru avioane cu pilot, cum ar fi, de exemplu, F-15 şi A-10, similare celor care au fost dislocate, prin rotație, în România în ultimii ani.

Site-ul american care a difuzat informația susține că „pare probabil doar o chestiune de timp până când dronele Reaper vor zbura de la Câmpia Turzii, acum că a fost construită infrastructura de sprijin“.

 

Avioanele fără pilot ar putea ajunge până în Crimeea

Conform datelor disponibile pe internet, aeronavele MQ-9 Reaper, construite de firma General Atomics, au o rază de acțiune între 1.800 și 2.000 de kilometri, ceea ce le-ar permite, de exemplu, să parcurgă, dus-întors, distanța dintre Câmpia Turzii și Sevastopol (Crimeea), unde se află principalele forțe militare ale Rusiei din Marea Neagră.

Aeronavele MQ-9 sunt apte să facă supraveghere aeriană cu o cameră video în infraroșu, dar pot fi și înarmate – de exemplu, cu rachete antitanc.

Statele Unite au indicat în mod explicit că sunt interesate să-şi sporească operaţiunile de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în estul Europei și în zona Mării Negre.

De altfel, în luna mai 2018, Forţele Aeriene ale SUA au început să opereze drone MQ-9 de la baza Miroslawiec din Polonia. Despre dronele din Polonia, partea americană a precizat că nu au armament la bord şi că desfăşoară doar operaţiuni de colectare de informaţii, supraveghere şi recunoaştere (ISR).

Pe de altă parte, un operator de dronă MQ-9 Reaper a declarat pentru publicaţia „Air Force Times“ că asemenea aeronave sunt în prezent folosite în zonele unde „avem supremație aeriană totală“ și că este puţin probabil ca aceste aparate să execute zboruri deasupra unor zone de război, precum estul Ucrainei, din cauza riscului de a fi doborâte de grupările susținute de Rusia, ceea ce ar duce la agravarea conflictului.

Jim Townsend, fost asistent adjunct al secretarului Apărării pentru Europa şi NATO, a declarat că SUA ar putea folosi, cel mai probabil, drone MQ-9 dislocate în România pentru a monitoriza situaţia în zona Mării Neagre, cu scopul obţinerii unor date mai exacte despre activităţile rusești în această regiune.

În Statele Unite, aeronavele MQ-9 sunt în dotarea Forțelor Aeriene, a serviciilor de pază a frontierei și a CIA.

În beneficiul României, dronele americane lansate de la Câmpia Turzii ar putea oferi informații despre inițierea unor „posibile acțiuni ostile“.

„Cred că semnalul destinat rușilor este că NATO și Statele Unite consideră Marea Neagră la fel de importantă precum Marea Baltică din punct de vedere al stabilității și ca spațiu de descurajare a unei agresiuni“, a precizat Jim Townsend.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...

Sectorul 4 se transformă într-o oază urbană: Campanie de înverzire prin plantarea a peste 1500 de copaci

Într-o mișcare impresionantă de regenerare urbană, Sectorul 4 din București a dat startul unei ample campanii de înverzire, plantând peste 1500 de copaci. Această...

Mai mulți palestinieni au murit în încercarea de a ajunge la ajutoarele parașutate

Ajutoarele aruncate din avion au căzut în apă. Biroul de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas, susţine că 18 palestinieni au murit...
Ultima oră
Pe aceeași temă