Reprimarea, care se bucură de un adevărat succes în rândul multor filipinezi, constituie politica-far a şefului statului însă crimele comise noaptea de către poliţişti filipinezi sunt condamnate la nivel internaţional.
Rodrigo Duterte a ajuns la putere în 2016, cu promisiunea de a eradica traficul de droguri, punând să fie ucişi prin împuşcare zeci de mii de presupuşi traficanţi şi toxicomani. El a promis ca peştii din Golful Manilei să se îngraşe cu cadavrele lor.
În al doilea raport referitor la acest subiect, Amnesty subliniază că victimele sunt în principal filipinezi săraci care figurează, marea majoritate, pe ”liste de supraveghere a drogurilor”.
Numele lor sunt furnizate de către autorităţile locale, supuse unor ”presiuni imense” de către poliţişti pentru a le livra un flux constant de suspecţi.
”Mai rău, cei care se află pe listele de supraveghere par să fie acolo pe termen nedeterminat, fără vreun mijloc de a fi retrase, chiar dacă au urmat tratamente sau s-au oprit să consume droguri”, denunţă ONG-ul.
Apreciind că este imposibil să stabilească numărul exact al persoanelor ucise, Amnesty acuză Manila că poartă o politică de ”dezinfirmare deliberată”.
Potrivit Guvernului, 5.300 de persoane au fost ucise de către politţişti, dar apărători ai drepturilor omului apreciază că este necesar ca acest număr să fie înmulţit cu patru.
ONG-ul, cu sediul la Londra, denunţă totodată ”caracterul sistematic al încălcărilor”, potrivit directorului AI în Asia de est Nicholas Bequelin.
Presa nu este interesată de masacru, autorităţile nu anchetează şi nu există nici programe de îngrijire adecvate pentru toxicomani.
”Acest lucru are ca efect crearea unei atmosfere de impunitate totală în ţară, în care polţiştii şi alţii sunt liberi să omoare fără vreo repercusiune”, acuză AI în raport.
La fel ca în primul raport, Amnesty apreciază că aceste ”crime poate că sunt crime împotriva umanităţii”.
Grupul a anchetat cu privire la moartea a 27 de persoane la Bulacan, o privincie situată în apropiere de Manila şi care a devenit ”unul dintre cele mai sângeroase câmpuri ale morţii în ţară”.
Amnesty îi acuză pe poliţişti că sparg uşi şi îi omoară prin împuşcare pe suspecţiii care se află în spatele lor şi că-i răpesc pe alţii pentru a-i ucide în altă parte. Poliţia falsifică scene ale crimei, îşi inventează rapoartele şi fură victimele. mai acuză ONG-ul.
”Eşecul comunităţii internaţionale de a oferi un răspuns veritabil acestor încălcări grave ale drepturilor omului (…) a încurajat Guvernul să extindă reprimarea la presa independentă, la apărătorii drepturilor omului şi la activişti politici”. denunţă AI în raport.
ONG-ul îndeamnă Consiliul de Securitate al ONU să deschidă o anchetă independentă ”pentru a pune capăt acestor crime, a face dreptate şi a oferi reparaţii familiilor victimelor şi nenumăratelor victime”.
Acest apel face ecou unui proiect de rezoluţie propus de Islanda Consiliului, susţinut în principal de ţări occidentale.
În contextul în care Consiliul urmează să se pronunţe prin vot asupra textului până a 12 oilie, manila a cerut din nou comunităţii internaţionale să nuse amestece în afacerile sale interne.
”Tentativele unor ţări străine de a se amesteca în modul în care acest Guvern menţine pacea şi ordinea constituţională constituie nu doar un afront la adresa inteligenţei sale, ci şi o încălcare a suveranităţii sale”, a apreciat vineri un purtător de cuvânt al preşedintelui, Salvador Panelo.
