Assange este căutat pentru 18 acuzații, inclusiv conspirație la spargerea computerelor guvernamentale și încălcarea legii privind spionajul, despre care avocații săi susțin că ar putea duce la închisoarea pe viață.
Cazul urmează publicării de către WikiLeaks a sutelor de mii de documente în 2010 și 2011 referitoare la războaiele din Afganistan și Irak, precum și telegrame diplomatice.
Judecătorul de district Vanessa Baraitser a decis că fondatorul WikiLeaks nu a fost protejat de extrădare pentru infracțiuni „politice” și că activitățile sale cu analistul american Chelsea Manning „au depășit simpla încurajare a unui jurnalist”.
Judecătoarea a declarat că a acceptat dovezi ale experților că Assange are o tulburare depresivă severă recurentă și, în timp ce se afla în detenție la închisoarea Belmarsh, a fost diagnosticat cu o tulburare a spectrului autist, sindromul Asperger și a avut gânduri de sinucidere și auto-vătămare.
Ea l-a descris ca un „om deprimat și uneori disperat, care se teme pentru viitorul său”.
„Confruntat cu condițiile de izolare aproape totală, fără factorii de protecție care i-au limitat riscul la HMP Belmarsh, sunt convinsă că procedurile descrise de SUA nu îl vor împiedica pe dl Assange să găsească o modalitate de a se sinucide”, a adăugat doamna judecător în hotărârea sa.
„Din acest motiv, am decis că extrădarea va fi opresivă din cauza vătămării mintale și ordon să fie eliberat”.
Judecătoarea Baraitser a spus că nu este posibil ca autoritățile SUA „să prevină sinuciderea în cazul în care un deținut este hotărât să treacă prin asta”. Ea a citat cazul finanțatorului Jeffrey Epstein care s-a sinucis într-o închisoare din New York în august 2019 în timp ce aștepta procesul pentru acuzații de trafic sexual.
Guvernul SUA a declarat că va face apel la hotărârea judecătoarei de la Old Bailey.
Logodnica domnului Assange, Stella Moris, în vârstă de 37 de ani, cu care și-a conceput pe fiii pe Max și Gabriel în timp ce acesta era fugar în ambasada Ecuadorului din Londra, a plâns în fața instanței.
Ea a fost printre susținătorii care l-au îndemnat pe Donald Trump să-l ierte pe Assange înainte de sfârșitul președinției sale.
„Consider că starea mentală a domnului Assange este de așa natură încât ar fi opresiv să-l extrădăm în Statele Unite ale Americii”.
Judecătoarea Vanessa Baraitser
Ea a concluzionat: „Sunt mulțumită că, în aceste condiții dure, sănătatea mintală a domnului Assange s-ar deteriora, determinându-l să se sinucidă cu „determinarea unică” a tulburării sale din spectrul autist.
Procurorii spun că Assange, în vârstă de 49 de ani, a ajutat-o pe doamna Manning să încalce Legea spionajului în obținerea ilegală de materiale, a fost complice la pirateria altor persoane și a publicat informații clasificate care pun viața informatorilor americani în pericol.
Judecătorul Baraitser a spus: „Dificultatea acestui argument este că conferă dlui Assange dreptul de a lua decizia de a sacrifica siguranța acestor puțini indivizi, neștiind nimic despre circumstanțele lor sau despre pericolele cu care s-au confruntat, în numele liberei exprimări.”
Domnul Assange a negat complotarea cu Manning pentru a sparge o parolă criptată pe computerele Departamentului Apărării al SUA și spune că nu există dovezi că siguranța cuiva ar fi pusă în pericol.
Avocații săi au spus că ar fi condamnat până la 175 de ani într-o închisoare „supermax” de înaltă securitate dacă va fi condamnat, deși guvernul SUA a declarat că sentința ar fi mai probabil să aibă între patru și șase ani.
Echipa juridică a lui Assange a susținut că urmărirea penală împotriva sa de către administrația Trump a fost motivată politic, după ce o anchetă lansată în timpul președinției lui Barack Obama nu a putut aduce acuzații.
În timpul campaniei electorale din 2016 împotriva lui Hillary Clinton, Trump a spus „Îmi place WikiLeaks” după ce site-ul a publicat e-mailurile Comitetului Național Democrat hack-uit de Rusia.
În audierea de extrădare a lui Assange i s-a spus că i s-a oferit iertare în august 2017, presupus în numele președintelui SUA, în schimbul identificării sursei e-mailurilor.
Echipa sa juridică condusă de Edward Fitzgerald, QC, a declarat că Assange a fost ținut sub supraveghere ilegală în timp ce se afla în ambasada Ecuadorului, care a inclus atât întâlnirile cu avocații cât și furtul documentelor sale privilegiate legal.
Până în decembrie 2017 s-a spus că reprezentanți SUA aflați în spatele supravegherii sunt „disperați” și chiar au discutat despre o posibilă răpire sau un complot otrăvitor pentru a pune capăt impasului, a spus instanței.
Avocatul său a susținut că acest caz al SUA a fost „motivat politic și conceput să-l pedepsească pe Julian Assange pentru opiniile sale politice și pentru acțiunile sale politice”.
Aceștia susțin că sistemul de justiție penală din SUA a fost „abuzat în mod repetat în scopuri politice și că au fost exercitate presiuni necorespunzătoare asupra Departamentului Justiției pentru a asigura rezultatele cerute de președintele Trump și de înalții săi numiți politici”.
Publicațiile WikiLeaks l-au „adus în conflict” cu Agenția Națională de Securitate, Agenția Centrală de Informații, Imigrarea și Aplicarea Vămilor, Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul care îl consideră „dușman al Statelor Unite”, adaugă ei.
Old Bailey a auzit dovezi că Assange a fost diagnosticat cu sindromul Asperger și psihiatrii apărării au spus că suferă de depresie severă și prezintă un risc ridicat de sinucidere.
James Lewis QC, reprezentând guvernul SUA, a declarat că audierea „nu este un proces” și a susținut că susținerile apărării nu constituie un obstacol în calea extrădării dlui Assange.
Scurgerile din centrul cazului SUA au scos la iveală un catalog de presupuse crime de război și abuzuri de către agențiile SUA și au determinat apeluri internaționale.
Au condus la o serie de dezvăluiri prin parteneriatele WikiLeaks cu ziare de frunte, inclusiv The Guardian, New York Times și Der Spiegel.
Printre scurgeri s-a aflat și un videoclip care arăta soldații americani trăgând asupra unei mulțimi dintr-un elicopter deasupra Bagdadului, ucigând cel puțin 18 persoane.
Soldații au fost văzuți râzând în timp ce vizau civili neînarmați, inclusiv doi jurnaliști Reuters, a aflat curtea.
Oficialii adunaseră dovezi adesea îngrozitoare că aproximativ 100.000 de civili au fost uciși după invazia SUA în Irak, contrar afirmațiilor publice ale administrației președintelui George W. Bush.
Aproximativ 15.000 dintre aceste ucideri civile nu au fost niciodată dezvăluite anterior nicăieri, a fost spus instanței.
WikiLeaks a fost creditat că a fost un catalizator pentru protestele din primăvara arabă, după publicarea conturilor compilate de diplomații americani despre corupția din Tunisia.
În Afganistan, SUA au fost acuzate că desfășoară o unitate secretă „neagră” a forțelor speciale pentru a vâna lideri talibani de „mare valoare” pentru „ucidere sau capturare” fără proces.
Jurnalele de război afgane ar fi dezvăluit uciderea civililor, inclusiv a femeilor și copiilor, și rolul serviciilor de informații pakistaneze în armarea și instruirea grupurilor teroriste.
Documentele de evaluare a deținuților din Guantanamo ar fi furnizat dovezi că deținuții au fost supuși predării și detenției în „siturile negre” ale CIA înainte de sosirea lor.
Unii prizonieri, cum ar fi un „inofensiv” sătean afgan de 89 de ani, cu demență, ar fi fost reținuți în mod arbitrar de ani de zile.
Profesorul istoric de jurnalismu, Mark Felstein, de la Universitatea din Maryland, a declarat în timpul audierii pe extrădare: „Aceste și alte dezvăluiri WikiLeaks au șocat mulți cetățeni americani, care au aflat pentru prima dată ce face guvernul lor în numele lor și cu dolarii lor”.
Cazul de apărare l-a prezentat pe Assange ca fiind un om vulnerabil, care suferise de depresie profundă și de gânduri suicidare.
Profesorul Michael Kopelman a diagnosticat halucinații auditive „persecutorii”, inclusiv auzirea vocilor care spuneau: „Venim să te luăm”.
Assange a afișat, de asemenea, trăsături ale tulburării spectrului autist, în timp ce a rămas funcțional și inteligent, a spus instanța.
Assange s-a născut în Queensland, Australia, ca fiu al lui Christine (artistă) și John Shipton, un activist anti-război. A fost un hacker talentat din adolescență și a cofondat WikiLeaks în 2006.
El a ieșit în prim plan în 2010 cu publicarea unor documente clasificate americane dăunătoare.
Eșecul său de a aborda acuzațiile sexuale în Suedia a aruncat o umbră asupra lui, chiar dacă a negat acțiunile greșite și ancheta a fost în cele din urmă abandonată.
El susține că frica sa față de autoritățile SUA, mai degrabă decât să fie urmărit penal în Suedia, l-a determinat să caute refugiu în ambasada Ecuadorului. A rămas acolo aproape șapte ani înainte de a executa o pedeapsă de 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea cauțiunii.
TEHNIC VORBIND
Avocații lui Assange au declarat că cererea de extrădare face parte din „războiul împotriva jurnalismului” al președintelui.
Și, în cazul în care va fi condamnat, el va fi confruntat cu o „pedeapsă disproporționată și condiții inumane de închisoare”.
Dl Assange a susținut că acționează în parametrii unui jurnalism responsabil.
Judecătoarea Baraitser și-a rezumat hotărârea de 132 de pagini în timp ce domnul Assange privea din boxă.
Judecătoare a spus că era probabil că Assange ar fi fost trimis la o închisoare de înaltă securitate „supermax” din SUA.
