Kickl a precizat că, în urma discuţiilor telefonice purtate cu omologii săi din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia, Serbia şi Slovenia, s-a convenit asupra unui ‘plan politic şi operaţional’.
Ministrul austriac, membru al Partidului Libertăţii (FPOe, extremă dreapta), nu a oferit însă alte detalii.
‘Cifrele sunt în creştere şi, în unele cazuri, au sporit destul de substanţial’, a declarat de la Geneva, pentru dpa, Charlie Yaxley, purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). El a precizat totuşi că numărul sosirilor este mult inferior celui din urmă cu doi ani, în timpul crizei refugiaţilor.
În Albania, 1.700 de persoane au cerut azil în anul în curs, faţă de 1.050 în întregul an 2017.
În Muntenegru, numărul cererilor de azil depuse din ianuarie este de 858, comparativ cu 849 în 2017.
În Bosnia, din cei 5.000 de migranţi sosiţi în acest an, 89% au ajuns în luna mai, a precizat purtătorul de cuvânt al agenţiei ONU. ”Nu vom asista pasivi la această evoluţie, ci vom lupta împotriva ei”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz, după o întâlnire avută miercuri, la Viena, cu premierul albanez Edi Rama.
”Există o creştere observabilă a fluxului de refugiaţi, dar încă avem acest flux sub control deplin”, a declarat, la rândul său, prim-ministrul albanez.
Potrivit UNHCR, cei mai numeroşi refugiaţi pe ruta balcanică sunt sirienii, afganii şi pakistanezi, mulţi dintre ei fugind de război, violenţă şi persecuţii şi având nevoie de protecţie.
