Victoria Marinova, în vârstă de 30 de ani, este cel de-al treilea ziarist de investigaţii asasinat într-un stat membru al Uniunii Europene în mai puţin de un an, după Daphne Caruana Galizia în Malta şi Jan Kuciak în Slovacia, ale căror decese au provocat unde de şoc mediatic şi politic.
Trupul neînsufleţit al femeii, lovită în cap şi strangulată, a fost descoperit sâmbătă într-un parc din oraş, a anunţat duminică procurorul regional din Ruse, Gheorghi Gheorghiev.
‘Telefonul său mobil, cheile maşinii, ochelarii şi o parte din îmbrăcăminte au dispărut’, a indicat procurorul, precizând că anchetatorii examinează toate pistele legate atât de viaţa personală, cât şi de cea profesională a victimei.
Procurorul a explicat că un traumatism la cap a fost cauza decesului şi că până în prezent nu există date care să indice că asasinatul a fost comis de mai mult de o persoană.
Autorităţile nu au comunicat identitatea victimei, menţionându-i doar iniţialele şi profesia.
Agenţia privată de presă Dnevnik a relatat că jurnalista asasinată este Victoria Marinova, în vârstă de 30 de ani, director administrativ şi prezentatoare a canalului privat regional TVN.
Televiziunea respectivă nu a reacţionat deocamdată.
Surse de poliţie au declarat pentru AFP că asasinatul nu pare legat direct de profesia victimei.
Victoria Marinova prezenta pe canalul TVN o emisiune proprie, Detector, care a avut ultima ediţie pe 30 septembrie.
Cu acea ocazie, Marinova i-a intervievat pe jurnalistul bulgar Dimităr Stoianov, de la site-ul Bivol, afiliat WikiLeaks, precum şi pe jurnalistul român Attila Biro, membru al RISE România.
Stoianov şi Biro au fost arestaţi luna trecută de poliţia bulgară în timp ce investigau distrugerea unor documente care ar fi dezvăluit practici de corupţie din partea unei firme private de construcţii rutiere, suspectată de fraudă din fonduri europene.
Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Harlem Desir, s-a declarat duminică ‘şocat’ de moartea unei ‘jurnaliste de investigaţii’, cerând, într-un mesaj pe Twitter, o ‘anchetă completă şi riguroasă’.
În cel mai recent clasament mondial al libertăţii presei, realizat de Reporteri fără Frontiere (RfF), Bulgaria ocupă locul al 111-lea din 180, de departe cel mai slab dintre statele UE.
Potrivit RfF, jurnaliştii bulgari de investigaţii sunt expuşi ‘unor numeroase forme de presiune şi intimidare’ şi trebuie să facă faţă ‘oligarhilor care exercită un monopol mediatic şi unor autorităţi suspectate de corupţie şi de legături cu crima organizată’.
Frecvenţa cazurilor de violenţe împotriva femeilor constituie, de asemenea, un fenomen preocupant în Bulgaria.
