Un raport al think-tank-ului britanic Policy Exchange asupra importanței strategice a legăturilor submarine arată că „nu există alternativă la utilizarea cablurilor submarine”.Sateliții nu pot răspunde exigențelor comunicațiilor societății și economiei digitale moderne și pentru o țară a dispune de cabluri înseamnă că dispune de o deschidere spre lume. Experții subliniază de exemplu că fără astfel de cabluri, Marea Britanie va merge drept spre faliment. De asemenea, țările care le găzduiesc își vor vedea infrastructurile tehnice dezvoltându-se, devenind teritorii de predilecție pentru instalarea de data-center și de infrastructuri tehnologice.
Crește dependența Internetului de rețeaua sa fizică de cabluri și de centre de date și pentru asigurarea independenței lor, giganții sectorului investesc în aceste infrastructuri. Scheletul Internetului este compus din trei elemente majore – data-centre care găzduiesc și analizează informațiile pe care le accesăm (există mai multe mii în lume), rețelele, care transportă aceste informații din și spre aparate (calculatoare, telefoane, etc) și puncte de interconexiune care pun în legătură rețelele și data-center. Cablurile submarine sunt în număr de 448 în lume, având o lungime cumulată de 1,2 milioane km.
La scară mondială, cablurile submarine au o importanță crucială, pentru că 99 % din telecomunicațiile intercontinentale și 10.000 de miliarde de operațiuni financiare cotidiene utilizează această cale. Ceea ce o face „talonul lui Achile” al web-ului. Atunci când se evocă vulnerabilitățile lumii informatice, ne gândim adesea la atacuri cibernetice, dar este vulnerabilă și componenta materială. În octombrie 2015, Algeria s-a trezit lipsită de 80 % din capacitățile sale de acces la Internet aproape o săptămână. Cauza a fost greșeala echipajului unei nave care a aruncat și apoi a ridicat ancora acolo unde trecea un cablu submarin strategic. Doi ani mai târziu, în iulie 2017, același scenariu s-a repetat în apele somaleze, unde un port-container a privat accidental Somalia de Internet trei săptămâni. Și cazurile de întreruperi accidentale ale Internetului înregistrate după 2000 arată fragilitatea reală a rețelei.
O rețea vulnerabilă
Localizarea cablurilor este cunoscută – cu excepția unora cu vocație militară – și trecerea lor prin apele marine creează din ce în ce mai mult un vid juridic care ar facilita posibilitatea unui atac. În afara spionajului, poate exista un risc de tăiere în caz de conflict. Exemplul datează din 1914, când Marea Britanie a tăiat cablurile care foloseau Germaniei pentru comunicațiile sale transatlantice.
Experții susțin că Rusia dispune de materialul necesar pentru acest tip de operațiuni. Prezența navei oceanografice ruse Yantar în apropierea cablurilor americane a trezit suspiciunile Washingtonului în 2015. după ce în 2008 a fost reperată o tăiere la un cablu în Marea Neagră, chiar înaintea conflictului din Georgia. Și, în alt registru, în timpul episodului desfășurării forțelor ruse în Crimeea, în 2014, peninsula a fost izolată de restul Ucrainei prin tăierea fizică a comunicațiilor. Riscul terorist nu este nici el absent. În 2007, Scotland Yard a dejucat un proiect al Al Qaeda care viza infrastructuri vitale pentru Internet în Marea Britanie. În ultimii ani, consecințele unui astfel de atac ar fi cu mult mai importante întrucât Internetul ocupă un loc din ce în ce mai extins în societățile noastre.
Statele conștientizează această problemă și reviste de specialitate evocă acest caracter crucial al cablurilor submarine. Franța dispune de atuuri strategice majore în instalarea cablurilor, Alcatel Submarine Networks fiind lider mondial al pieței, pe care o domină alături de firma americană TE Subcom și de cea niponă NEC.
Giganții americani ai Internetului investesc în cabluri pentru a dispune de o capacitate crescută pentru exportarea conținutului pe care îl vând. Microsoft și Facebook s-au asociat pentru instalarea unui nou cablu care leagă SUA de Spania. Aceste investiții reprezintă un nou capitol în dezvoltarea cablurilor, care a fost mai mult dezordonată. De exemplu, bula Internet din anii 2000 a condus la crearea unei supra-capacități în Atlanticul de Nord, resorbită 15 ani mai târziu.
Pakistan menține secret aranjamentul financiar cu China
Speranțele Pakistanului de a obține 6 miliarde dolari de la FMI pentru evitarea unei crize grave a balanței de plăți, ar putea depinde de modul în care va răspunde cererii de a reprima spălarea banilor, finanțarea terorismului.
În plus, Pakistanul refuză să furnizeze detalii asupra aranjamentului cu China, o generoasă susținere financiară, inclusiv asupra coridorului economic China-Pakistan. Incapacitatea autorităților pakistaneze de a lupta contra spălării capitalurilor și a finanțării terorismului este unul din principalele motive ale eșecului negocierilor cu FMI asupra unui plan de salvare. Potrivit unor surse apropiate dosarului, citate de media din Asia, FMI a lăsat de înțeles că ar putea lega pachetul financiar de angajamentele luate de Pakistan față de Grupul de Acțiune Financiară (GAFI). În iunie, Islamabad a acceptat să se conformeze legilor anti-spălării banilor și finanțării luptei contra terorismului după ce țara a fost plasată pe „lista gri” a GAFI a „jurisdicțiilor care prezintă carențe strategice”.
În Parlament, prezentând aleșilor progresele negocierilor cu FMI, ministrul de Finanțe, Asad Umar, a precizat că Guvernul nu va ceda presiunilor Fondului dacă nu vor conveni interesului național. Negociatorii pakistanezi nu au acceptat cerererile Fondului în favoarea unei noi devalorizări și a creșterii taxelor asupra gazului și a electricității și au respins măsurile fiscale propuse.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Farrukh Saleem, a subliniat că nu este sigur că FMI a insistat ca Pakistanul să se conformeze GAFI „dar, ca regulă generală, angajamentul FMI este întotdeauna legat de activitățile GAFI, pentru că cele două instituții sunt unite”. Dacă o țară ajunge pe lista neagră a GAFI, FMI va ține cont pentru orice susținere financiară.
Situația plăților este atât de deteriorată încât guvernul pakistanez a cerut ajutorul Arabiei Saudite pentru constituirea rezervei de schib a țării și până în prezent Riad a acordat Islamabadului 1 miliard de dolari și alte 2 miliarde vor fi vărsate în câteva zile.De asemenea, a acceptat să furnizeze Pakistanului 3 miliarde de dolari în petrol în cursul viitorilor trei ani. Saleem a declarat că și în cazul rezolvării problemei balanței de plăți „prin propriile noastre mijloace, vom avea întotdeauna nevoie de un angajament cu FMI pentru a ne menține economia și a ne ameliora poziția pe piața mondială”.
