China a redus drastic programul de împrumuturi de peste mări al celor mai mari două bănci de politici ale sale, după aproape un deceniu de creștere ambițioasă, care la vârf a rivalizat cu cea a Băncii Mondiale, arată o nouă cercetare.
Împrumuturile acordate de China Development Bank și Export-Import Bank of China s-au prăbușit de la un vârf de 75 miliarde de dolari în 2016 la doar 4 miliarde de dolari anul trecut, potrivit datelor compilate de cercetătorii de la Universitatea din Boston și publicate de Financial Times.
Reducerea bruscă vine în timp ce Beijingul își regândește Inițiativa Belt and Road Initiative a liderului chinez Xi Jinping, care finanțează și construiește drumuri, căi ferate, porturi și alte infrastructuri în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare.
BRI a atras critici în creștere în întreaga lume pentru slăbiciuni sale, inclusiv împrumuturile acordate țărilor cu venituri mici, cu finanțe neclare și lipsă de transparență sau studii de impact social și de mediu asupra proiectelor finanțate.
Kevin Gallagher, directorul Centrului Global pentru Politici de Dezvoltare al Universității din Boston, care a compilat datele, a declarat că războiul comercial al Beijingului cu SUA a fost, de asemenea, un factor al schimbării dramatice.
„În 2018 și 2019 a existat atât de multă incertitudine din cauza războiului comercial cu SUA, este posibil să fi vrut să păstreze activele în dolari acasă”, a spus el.
Potrivit unui raport recent al Institutului de Dezvoltare de peste Mări, un grup de reflecție, Beijingul își dă seama acum că abordarea sa cu privire la împrumuturi este nesustenabilă.
“Vechiul model, prin care interesele companiilor chineze și ale elitelor locale primează asupra binelui țării împrumutate, care suportă o cantitate disproporționată a riscului de eșec al proiectului, va deveni și mai nesustenabil pe fondul capacității reduse a țărilor de a prelua datorii și riscuri ” se spunea în raportul ODI.
China are trei bănci de politici care conduc investițiile în infrastructură acasă și în străinătate: cele două bănci acoperite de ancheta Universității din Boston și Banca de Dezvoltare Agricolă. Ele pot împrumuta peste hotare în condiții de concesiune, dar împrumută mai des aproape de ratele comerciale ale dobânzii.
Împrumuturile acordate de CDB și EIBC au totalizat 462 miliarde de dolari între 2008 și 2019, conform datelor publicate marți – la doar puțin de 467 miliarde de dolari împrumutați de Banca Mondială țărilor cu venituri mici și medii în această perioadă.
Dar standardele slabe de guvernanță asociate adesea cu împrumuturile chineze pentru proiectele BRI au contribuit la o serie de scandaluri și plângeri din partea țărilor debitoare.
Într-un exemplu recent, Pakistanul – unul dintre cei mai mari beneficiari ai împrumuturilor BRI – a pretins că companiile chineze au umflat costurile proiectului de energie cu miliarde de dolari; încearcă să renegocieze termenele de rambursare. Islamabad a acuzat companiile chineze și locale de energie electrică de „malpraxis” și exagerarea costurilor. Mai multe proiecte în Malaezia au devenit, de asemenea, înconjurate de controverse.
Yu Jie, cercetător principal în China la Chatham House, grupul de reflecție din Marea Britanie, a declarat că întreprinderile de stat și băncile de stat își mută resursele în proiecte interne, mai degrabă decât în străinătate. Politicile economice ale Beijingului s-au schimbat în ultimii ani, de la un accent pe creșterea condusă de export către investițiile și consumul intern.
“Vor exista criterii mult mai stricte privind viabilitatea comercială a proiectelor”, a spus dna Yu. „În trecut, era vorba mai mult de utilizarea resurselor financiare pentru a extinde influența politică a Chinei. Acum va fi vorba mai mult despre câștiguri comerciale. ”
Ea a adăugat că China se confruntă cu „enorme. . . daune reputaționale ”de la BRI:„ Natura sa expansivă a alarmat restul lumii și guvernul nu a putut să elaboreze un plan transparent și să-și explice diplomația datoriei ”.
Opinia publică din China este, de asemenea, un curent negativ către împrumuturile de peste mări, a spus ea, deoarece factorii de decizie politică și publicul au realizat că China trebuie să investească mai mult în serviciile sale de sănătate, care au fost testate de pandemia de coronavirus.
Împrumuturile Chinei au fost concentrate într-un număr relativ mic de țări, 10 beneficiari reprezentând 60% din total, potrivit cercetării Universității din Boston. Împrumuturile către Venezuela, cel mai mare beneficiar, au preluat peste 12,5%, urmate de Pakistan, Rusia și Angola.
Proiectele finanțate au fost predominant în transport și alte infrastructuri, minerit și extracția petrolului, inclusiv conducte, precum și generarea și transportul de energie electrică.
Din 858 de împrumuturi identificate de cercetătorii din Boston, 124 au fost pentru proiecte în arii protejate la nivel național, 261 au fost în habitate critice și 133 au fost în ținuturile popoarelor indigene.
